Nimeni nu poate spune cum vor arăta oraşele în viitor, când vor trebui să dovedească rezilienţă în faţa schimbărilor climatice. Pare clar, însă, de pe acum, că nimeni nu e ferit de fenomene extreme. Chiar Oradea a experimentat, în vară, o furtună cum rar s-a mai văzut aici şi care a doborât sau rupt câteva mii de copaci.

Autorităţile sunt datoare să găsească soluţii, iar în Europa sunt deja testate diverse măsuri, din care şi oraşul de pe Crişul Repede ar avea ce să înveţe. Tot mai multe administraţii renunţă la asfalt oriunde este posibil, în locul suprafeţelor permeabile, adică înierbate sau cu pavaj. Această soluţie este preferată mai ales pentru locurile de parcare, care au început să fie "hibride": au beton doar pe margini, unde ajung roţile autoturismului, iar în rest pământ acoperit de iarbă, ceea ce ajută la drenarea apei de ploaie. Din acelaşi motiv sunt recomandate şinele de tramvai înverzite. 

Plantarea de copaci este o prioritate în oraşele care vor cu adevărat să combată efectele încălzirii. Parisul are un studiu elocvent pentru aşa-numitul efect de insulă de căldură urbană: pe bulevardele fără copaci temperaturile ajung vara chiar şi la 56 de grade Celsius, în timp ce, în exact acelaşi moment, pe o stradă cu arbori, temperatura e de 28 de grade. Plantarea unui aliniament de copaci nu este, însă, suficientă pentru multe administraţii din Occident, care plantează şi păduri urbane. 

O altă lecţie vine din însorita Grecie: clădirile vopsite în alb nu au doar un rol estetic, ci şi de răcorire, în interiorul lor fiind cu 4,5 grade mai răcoare decât în imobile similare. Pentru că nu toată Europa poate semăna cu Grecia, unele oraşe vestice albesc doar acoperişurile.

Ce mai fac oraşele europene - şi unde Oradea ar trebui să fie atentă - este să restaureze malurile râurilor. Digurile din beton dispar, în favoarea unor zone naturale. Mai mult, există şi oraşe (de exemplu Madrid) care au "dez-întubat" râurile acoperite cu casete de beton.

De asemenea, există tendinţa să implementeze noi sisteme de canalizare, capabile să atenueze cantităţile mari de apă de ploaie, un asemenea model lăudat având oraşul Rotterdam din Olanda. Aşadar, chiar dacă viitorul este imprevizibil, tendinţele sunt, totuşi, clare...

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!