Premieră în administraţia bihoreană: după ce a angajat un consultant care să elaboreze strategia judeţului pentru perioada 2014-2020, Consiliul Judeţean caută un altul care să-i organizeze licitaţiile pentru lucrările de peste 5 milioane euro ce vor fi derulate în următorii trei ani cu fonduri UE.

Ideea aparţine preşedintelui Cornel Popa, care susţine că angajaţii Serviciului de Achiziţii sunt insuficient pregătiţi şi prea puţini în comparaţie cu volumul de muncă, dar şi pentru a nu fi acuzat de "trântirea" licitaţiilor.

Externalizare

CJ Bihor se pregăteşte de externalizarea unora dintre atribuţiile propriului serviciu de achiziţii, anunţând în SEAP că angajează, prin cerere de oferte, "servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică în derularea procedurilor de achiziţii publice, precum şi de asigurare a managementului procedurilor de achiziţii publice aferente proiectelor de investiţii cu grad ridicat de complexitate", a căror valoare depăşeşte 5 milioane euro şi sunt finanţate cu fonduri UE. CJ ar urma să încheie cu societatea de consultanţă un acord-cadru pe 36 de luni, contra unei sume de până la 177.476 lei. Banii vor fi achitaţi doar dacă va fi nevoie de serviciile consultantului, în baza unor contracte subsecvente (între unul şi patru) care vor fixa obligaţiile specifice ale consultantului pentru tot atâtea licitaţii.

Condiţiile puse sunt cele obişnuite: ofertanţii să nu aibă datorii, în ultimii trei ani să fi dus la bun sfârşit contracte similare de minimum 168.000 lei şi să aibă specialişti în mai multe domenii - jurişti, economişti, ingineri în instalaţii de apă-canal, instalaţii electrice, drumuri şi poduri, construcţii civile şi mediu. Scopul, susţine CJ, ar fi eliminarea riscurilor de proastă gestionare a licitaţiilor cauzate de "aglomerarea excesivă a aparatului propriu prin repartizarea unui număr foarte mare de sarcini în raport cu timpul de lucru, lipsa unei abordări exhaustive a tuturor aspectelor pe care le implică derularea proiectelor de anvergură, experienţa redusă în gestionarea fondurilor nerambursabile".

Teme de lucru

Ce va trebui, concret, să facă firma de consultanţă? Să elaboreze documentaţiile de pregătire a licitaţiilor, referate de necesitate, note justificative, caiete de sarcini, clarificări pentru ofertanţi şi fişele de date ale achiziţiilor, să participe la evaluarea ofertelor, să le facă analiza financiară şi tehnică, să acorde asistenţă în soluţionarea contestaţiilor, să redacteze contractele de achiziţii, să comunice cu Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice, să facă rapoarte de activitate finală, să prezinte concluzii şi recomandări cu privire la activităţile derulate etc.

Altfel spus, va face tot ceea ce stă în competenţa Serviciului de Achiziţii, care însă doar îşi va asuma propunerile consultantului şi va semna documentele finale!

Fără suspiciuni

Intenţia de a pune un privat să-i facă o parte din treabă pare să trădeze incapacitatea instituţiei publice de a-şi îndeplini atribuţiile. E adevărat, angajarea unui consultant este legală, dar întrebarea e ce rost ar mai avea propriul serviciu de resort? La care se adaugă şi celelalte structuri specializate, cum ar fi Direcţia Tehnică sau Serviciul juridic.

Preşedintele CJ, Cornel Popa, afirmă însă că are motive întemeiate şi că în ţară sunt şi alte instituţii care au procedat la fel. "A fost ideea mea. În primul rând, vreau ca în mandatul meu să nu existe suspiciuni că manevrăm licitaţiile". Apoi, CJ Bihor are experienţe proaste cu licitaţii şi contracte de lucrări care nu au fost bine gândite, astfel că au apărut probleme în derulare, un exemplu fiind modernizarea drumului Pietroasa-Padiş, realizată cu fonduri UE, dar finalizată mult peste termene şi cu riscul ca judeţul să fie penalizat financiar. Pe de altă parte, adaugă preşedintele, serviciul CJ nu are specialişti în mai multe domenii, iar salariaţii sunt sufocaţi de sarcini.

Uşurare

Deloc lezată în orgoliul profesional, şefa Serviciului, Cristina Joca, confirmă: volumul de muncă e uriaş, anul trecut CJ făcând 844 de achiziţii. Atâta doar că 806 au fost cumpărări directe, 2 achiziţii s-au făcut prin negocieri directe fără anunţuri de participare, 8 cu anunţuri, şi doar 17 prin cereri de oferte şi 11 prin licitaţii deschise.

"Suntem doar 6 angajaţi, lucrăm aproape zilnic şi după program, fără plata orelor suplimentare, aproape săptămânal şi sâmbăta", spune Joca. În plus, cei 6 coordonează şi achiziţiile pe care le fac cele 32 de instituţii subordonate, de la Teatru şi Filarmonică până la DGASPC sau Biblioteca Judeţeană. Mai mult, fac parte şi din comisiile de achiziţii la nivelul administraţiilor comunale care solicită acest lucru, asta însemnând anual între 40 şi 60 de primării.

Aşa că, pentru funcţionari, ideea şefului CJ pică numai bine: de ce să-şi bată capul cu licitaţii complicate când de ele s-ar putea ocupa o firmă privată? Mai ales că scapă şi de răspundere...