Par fragili şi neterminaţi, dar sunt surprinzător de mobili şi puternici. O adevărată întrecere a roboţilor autonomi a avut loc sâmbătă după amiază la Biblioteca Universităţii. La cea de-a treia ediţie a concursului anual de roboţi mobili "Line Follower" au participat peste 20 de echipaje reprezentând universităţi din Oradea, Bucureşi, Timişoara şi Debreţin.

Aceasta a fost prima ediţie cu caracter internaţional al concursului organizat deja în mod tradiţional de Departamentul de Mecatronică al Facultăţii de Inginerie Managerială şi Tehnologică a Universităţii orădene.

Întrecerea a constat în două probe. Roboţii au trebuit să parcurgă pe rând un traseu de viteză, iar apoi unul de dificultate, în care au urmărit o linie neagră şerpuind pe masa de concurs. Conform regulamentului, este declarat câştigător robotul care scoate cel mai scurt timp.

"Programaţi" din mers

Cursele s-au desfăşurat într-o atmosferă plină de adrenalină. Majoritatea participanţilor erau emoţionaţi şi au făcut ajustări la maşina înscrisă în concurs inclusiv în ultimele clipe. "Mulţi concurenţi au avut înaintea concursului o noapte albă lucrând în laborator. Majoritatea roboţilor nu mergeau pentru că nu recunoşteau linia neagră şi părăseau traseul", a declarat orădeanul Mihai Cornea, masterand la mecatronică aplicată, unul dintre organizatorii competiţiei. Mihai este unul dintre veteranii concursurilor de profil multiplu laureat al unor concursuri internaţionale.

Conform declaraţiei directorului Departamentului de Mecatronică, Radu Cătălin Ţarcă, întrecerea de sâmbătă a avut concurenţi redutabili. "Concurenţii sunt pe niveluri iar roboţii lor au diferite grade de complexitate, dar timpii scoşi sunt mult mai buni decât la ediţiile anterioare", a spus Ţarcă.

Un robot în două zile

Spre exemplu, orădenii Costin Brânzaş şi Anca Cheregi, prima echipă care şi-a aliniat robotul la linia de start şi-au construit maşina în două zile. "Nu aşa de greu precum pare. Dacă există puţină pasiune şi dorinţă de a înţelege modul de funcţionare se poate construi un astfel de robot destul de simplu", a spus Costin.

Roboţii înscrişi în concurs sunt alimentaţi cu baterii şi urmează linia neagră a traseului ghidaţi de senzori de lumină. Secretul constă în adaptarea dimensiunilor maşinii şi a numărului de senzori la cerinţele traseului. Dacă roboţii de mari dimensiuni au avantajul vitezei la prima probă, la proba de dificultate sunt avantajaţi în schimb cei mai supli.

După metoda Porche

Surpriza competiţiei de sâmbătă au constituit-o, "mezinii" Beniamin Paşc şi Silviu Bara, elevi în clasa a XII-a la Liceul "Don Orione", care s-au înscris în concurs cu singurul robot analogic, care nu se programează pe calculator.

"Am lucrat la robot cam o săptămână fără să ne ajute nimeni. E o formă destul de simplă, făcut de la zero, fără niciun kit cumpărat. Doar roţile le-am luat de la o maşină chinezească", a spus Beniamin.

Robotul "juniorilor" a reuşit să scoată un timp de 1 minut şi 33 de secunde, pe circuitul de viteză, în vreme ce au fost echipe stundenţeşti care au înregistrat şi patru minute la prima probă. "Sistemul nostru se bazează pe doi senzori care urmăresc linia. Alţi roboţi au şi opt senzori, fapt pentru care merg mai repede, dar aceia riscă să iasă de pe traseu la proba de dificultate", a spus Silviu.

Cei doi elevi au spus că sistemul folosit de ei la conceperea robotului este utilizat deja cu succes în industrie. "Firma Porche foloseşte chestia asta la cărucioare la transportul pieselor în fabrică", spun liceenii. La fel conceptul este folosit în docurile portului olandez Rotterdam la sortarea şi transportul mărfurilor în docuri.

În final primele trei locuri ale competiţiei au revenit echipelor Spott, Atom şi Thron de facultăţi din Bucureşti, orădenii fiind să nevoiţi să se mulţumească cu menţiuni. Echipa formată din Beniamin Paşc şi Silviu Bara de la Liceul "Don Orione" a fost recompensată de juriu cu un premiu special.