Consiliul Judeţean Bihor a anunţat miercuri, printr-un comunicat de presă, că în urma demersurilor începute de actuala conducere în anul 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în decembrie 2014 recursul declarat de instituţie împotriva deciziei de restituire către Ordinul călugărilor Mizericordieni a clădirii din strada Republicii nr. 35 în care a funcţionat din anii ’50 Policlinica Mare (fostul ambulatoriu al Spitalului Judeţean), iar până la al doilea război mondial Palatul Finanţelor Bihor.
Emisă în decembrie 2014 şi motivată doar acum, în 23 aprilie 2015, sentinţa Înaltei Curţi arată că "a acceptat toate motivele de recurs invocate de Judeţul Bihor - Consiliul Judeţean Bihor şi a dispus rejudecarea cauzei". Concret, acest lucru înseamnă reluarea de la zero a procesului prin care, în 2013, CJ Bihor a atacat sentinţa Curţii de Apel Oradea care a menţinut decizia din 2012 a Comisiei speciale de la Bucureşti privind retrocedarea în natură a imobilului, despre care Ordinul călugăresc susţine că l-a construit pe cheltuiala sa în perioada 1899-1900 şi apoi l-a închiriat Administraţiei Finanţelor din Oradea a statului austro-ungar, iar autorităţile române susţin că a fost construit de la bun început ca Palat al Finanţelor, de către statul ungar, devenind proprietate a statului român după Marea Unire din 1918, ca efect al aplicării Tratatului de la Trianon.
Potrivit comunicatului de presă, Curtea de Apel Oradea urmează ca în rejudecarea procesului "să verifice dacă există sau nu un act de naţionalizare al fostului Palat de Finanţe, întrucât un asemenea act nu există la dosarul cauzei, iar în lipsa acestui act nu se poate dispune restituirea, legea de retrocedare vizând doar imobilele preluate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989". Altfel spus, cum nu există niciun document care să demonstreze că imobilul a fost naţionalizat de statul comunist, el nici nu putea face obiectul unei cereri de restituire.
Pe de altă parte, mai arată Consiliul Judeţean, "în rejudecare trebuiesc a fi comparate documentaţia care a stat la baza deciziei de retrocedare cu documentaţia care a stat la baza restituirii din anul 2000 a Spitalului Mizericordienilor, pentru a se verifica dacă (n.r. - Ordinul Mizericordian) nu se solicită restituirea Palatului Finanţelor pe baza aceloraşi acte pe baza cărora s-a dispus restituirea altui imobil, respectiv Spitalul Mizericordienilor". Concret, acest lucru înseamnă că, după ce în anul 2000, Ordinul călugăresc a obţinut retrocedarea fostului Spital Mizericordian (imobil din strada Republicii nr. 33), este foarte posibil ca în 2012 să fi cerut, pe baza aceloraşi acte, şi retrocedarea fostului Palat al Finanţelor, profitând că în actele de Carte Funciară situaţia acestor imobile nu este clarificată pe deplin.
O a treia obligaţie fixată de Curtea Supremă magistraţilor Curţii de Apel Oradea este să verifice "dacă Ordinul călugaresc Mizericordian era sau nu persoana juridică la data formulării cerererii de retrocedare, respectiv dacă a fost reînfiinţat legal dupa anul 1990", dat fiind faptul că reprezentanţii călugărilor nu au demonstrat acest lucru.
În procesul de la ÎCCJ, Consiliul Judeţean Bihor a fost reprezentat de o echipă de avocaţi condusă de orădeanul Mircea Ursuţa.
"Consiliul Judeţean va uza de toate căile legale şi va face toate demersurile pentru reîntregirea patrimoniului judeţului Bihor. Motivarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie validează justeţea demersului nostru şi poate întări opiniei publice încrederea în actul de justiţie", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa.