Dă, Doamne, bani! Primăria orădeană se dovedeşte tot mai generoasă cu banii alocaţi bisericilor

Teoretic, anul acesta bisericile trebuiau să rămână în plata credincioşilor, fără alocări de la bugetul local. Unele pentru că şi-au tocat banii în avans pe ani de zile pe lucrări la imobilele pe care le deţin, altele pentru că nu s-au legat de nimic, ca să poată cere bani.

Excepţie a făcut doar cultul ortodox. "Episcopia Ortodoxă ne-a cerut încă din iunie 150.000 lei pentru finalizarea lucrărilor de reţele electrice şi de termoficare de la Catedrala episcopală. Consiliul Local a aprobat în şedinţa din septembrie", spune city-managerul Eduard Florea.

Credinţa banilor

Printr-o cutumă post-decembristă, municipalitatea pune anual 2% din buget la dispoziţia cultelor, iar ani de zile a fost un dezmăţ total. Pentru că sumele n-au fost niciodată bătute în cuie, bisericile au obţinut tot timpul fonduri suplimentare. Spre exemplu, la propunerea Episcopiei Ortodoxe, Consiliul Local a declarat anul 2007 "Anul catedralei". Ortodocşii au primit dintr-un şut 1,5 milioane lei pentru accelerarea lucrărilor la construcţia din centrul civic, nici acum finalizată. Iar asta în condiţiile în care la această sumă şi la donaţiile credincioşilor s-au mai adăugat, numai în acel an, 100.000 lei daţi de Secretariatul de Stat pentru Culte.

Deşi ortodocşii par favorizaţi, nici ceilalţi nu se pot plânge că au rămas pe dinafară. Bisericile minorităţii maghiare au găsit tot timpul, prin UDMR, ocazia atragerii de fonduri pentru achiziţia de clopote, plata unor lucrări sau cofinanţarea unor evenimente, iar celelalte culte s-au descurcat după cum au găsit "intrare" la Consiliul Local.

Lucrurile au fost împinse pe un făgaş mai coerent abia în a doua jumătate a anului 2008 când, confruntându-se cu un buget supraestimat de fosta administraţie, noul primar Ilie Bolojan a tăiat toate cheltuielile la jumătate. Ocazie cu care a pus şi o oarecare ordine în puşculiţa bisericilor...

Cu porţia

Ca să nu existe discuţii, municipalitea le-a făcut cultelor raţie. "Alocările bugetare către culte se fac în funcţie de numărul de credincioşi", spune Eduard Florea. Respectând proporţia, grosul banilor, undeva la 354.000 lei pe an, revine cultului ortodox, urmat la mare distanţă cu 98.700 lei de cultul reformat, respectiv cu 62.220 lei de cel romano-catolic. Cultului penticostal îi revin undeva la 27.800 lei, celui baptist 21.800 lei, iar celui greco-catolic 20.000 lei.

Dacă în primii ani de mandat Bolojan a arbitrat fără să vrea meciul dintre episcopii cu privire la proiectele care merită finanţate, în 2011 primarul a pus capăt acestui mod de finanţare. "Cultele vor primi fonduri doar pentru a-şi reabilita clădirile pe care le deţin", a proclamat edilul. Decât să ia amenzi pentru neîntreţinerea faţadelor, bisericile au acceptat ca Administraţia Imobiliară să le reabiliteze clădirile din centrul istoric în contul alocărilor anuale.

În avans

Lucru puţin ştiut, cultele orădene, cu rare excepţii, şi-au tocat rapid, pe ani de zile înainte, alocările de la buget. Romano-catolicii şi-au antamat alocaţia pe 9 ani înainte începând din 2011 printr-o reabilitare în valoare de 628.000 lei făcută la fostul Spital al Mizericordienilor din strada Republicii 33. La rândul lor, greco-catolicii şi-au cheltuit banii pe 13 ani înainte pe reparaţiile în valoare de 265.000 lei făcute la acoperişul Catedralei Sfântul Nicolae. Teoretic, primii n-ar mai fi trebuit să primească alocări până în 2020, iar cei din urmă până în 2024.

Există, însă, şi excepţii. BIHOREANUL a descoperit că în 2013 greco-catolicii au primit 15.280 lei, iar în anul următor încă 23.800 lei. "Nu ştiu ce s-a întâmplat. Probabil au fost alocări punctuale pentru finanţarea unor proiecte", spune city-managerul. "Anul trecut am cerut ajutorul Primăriei pentru a putea organiza festivităţile ocazionate de împlinirea a 25 de ani de la reapariţia revistei Vestitorul, o revistă de cultură în care poate publica oricine, indiferent de religie", explică Olimpiu Todorean (foto), vicarul general al Episcopiei Greco-Catolice.

Neoficial, municipalitatea a acceptat să facă acest rabat de la regulă pentru a compensa faptul că greco-catolicii nu au fost prinşi cu niciun lăcaş de cult în proiectul transfrontalier "Punţi Crişene", în care au fost reabilitate 5 biserici orădene. "Iniţial eram şi noi în proiect, dar am fost scoşi pentru că suma necesară era prea mare, aşa că reparaţiile la acoperişul catedralei s-au făcut pe banii Primăriei şi ne vor fi reţinuţi din alocările anuale", povesteşte părintele.

Spălarea păcatelor?

Tot o excepţie a făcut municipalitatea şi pentru ortodocşi! Într-un an în care oraşul a luat trei împrumuturi pentru cofinanţarea proiectelor europene şi, conform proiecţiei bugetare, rubrica cu alocările financiare pentru culte trebuia să se încheie pe zero, Consiliul Local a alocat în urmă cu două săptămâni Catedralei Episcopale "Învierea Domnului" suma de 150.000 lei, pentru introducerea de reţele electrice şi de termoficare. Brusc, n-a mai contat nici jena bugetară a oraşului, nici faptul că lăcaşul de cult numai monument istoric în paragină nu este.

Uşurinţa cu care aleşii orădenilor au acceptat alocarea banilor ar putea fi văzută ca o încercare de împăcare între părţi, în condiţiile în care, în iulie, Consiliul Local a dispus preluarea unor terenuri de la parohii ortodoxe care, în loc să amenajeze aşezămintele la care s-au angajat, n-au făcut nimic sau chiar au închiriat, cum a fost cazul în Episcopia Bihorului, locul pentru o parcare de TIR-uri. Un soi de spălare reciprocă de păcate, deci...

Socoteală creştinească

În realitate, însă, lucrurile sunt mult mai pragmatice. Ultima clădire ortodoxă reabilitată din banii oraşului a fost cea din strada Republicii 11, pentru care până în 2013 municipalitatea îşi recuperase deja, din alocările rezervate BOR, cei 638.000 lei cheltuiţi cu constructorii. Şi, cum în ultimii trei ani nu şi-a primit niciodată integral alocaţia anuală de 354.000 lei, pentru că n-a mai făcut reparaţii, cultul se considera cât se poate de  îndreptăţit să fie ajutat cu cei 150.000 lei.

Ba mai mult, înainte de sfârşitul acestui an ortodocşii ar putea beneficia de încă o donaţie bugetară. "Cel mai probabil vom aloca 500.000 lei pentru reabilitarea clădirii din strada Republicii 13. Asta însă doar după ce vom afla cât din imobil aparţine ortodocşilor", spune Florea. Suma, care în mod normal ar trebui interpretată drept avans din alocările viitoare, va fi, de fapt, trecută în contul "datoriilor" Primăriei către Episcopia ortodoxă. Asta pentru că, în perioada 2012-2015, cultul a primit cumulat doar 500.000 lei din milionul de lei care i se cuvenea pe trei ani. Altfel spus, a rămas cu o rezervă de cheltuit din bugetul oraşului.

Nu e nici calcul logic, nici economic, cu atât mai puţin liberal, dar este, cu siguranţă, o bună socoteală creştinească, mai ales în prag de an electoral.

BISERICĂ ŞI STAT
Banii vorbesc

Finanţarea cultelor de la bugetul local a fost tot timpul un motiv de discordie. Pe de o parte, contribuabilii fără un angajament religios au reclamat mereu ca prioritare alocările pentru sănătate, învăţământ, cultură ş.a, pe considerentul că bisericile ar trebui susţinute de enoriaşi. În condiţiile unui buget tot mai strâns, aceştia văd cheltuielile făcute de oraş ca pe o deturnare de fonduri spre un domeniu rezervat doar unei părţi din populaţie.

"De la lumânări la pomelnice, oamenii plătesc totul, aşa că bisericile n-ar trebui să trăiască din banii oraşului", spune un contribuabil. Asta, fără a mai pune la socoteală că, spre deosebire de muritorii de rând, bisericile nu plătesc impozite decât pentru imobilele declarate ca aducătoare de venit, nu rup chitanţe şi nu îşi bat capul cu fiscul.

Pe de altă parte, credincioşii şi reprezentanţii clerului sunt de părere că, blocând alocările financiare, municipalitatea şi-ar eluda obligaţiile. "Credincioşii fiecărui cult, indiferent care ar fi el, plătesc taxe şi impozite. S-ar cuveni ca măcar o parte din bani să ajungă la biserica de care aparţin aceştia", spune un preot. Greu de spus răspicat care din tabere are dreptate...