Descentralizarea spitalelor orădene le-a găsit supradimensionate, după ce ani întregi managerii au făcut integrări clinice, angajând fără concurs medici proveniţi din rândul angajaţilor Facultăţii de Medicină. Situaţia se răzbună acum, când - după trecerea lor în grija autorităţilor locale - analiza statelor de funcţii relevă că unităţile sunt împovărate cu secţii şi compartimente fără pacienţi pe măsura întinderii lor.

Situaţia grevează mai ales Spitalul Judeţean care, după preluarea de către Primărie, trebuie să renunţe la o treime din paturi. Cum era de aşteptat, perspectiva a stârnit supărarea unor şefi de secţii care îşi vor pierde o parte din veniturile aferente, oficiale sau nu. BIHOREANUL a aflat numele celor atinşi de propunerile de restructurare, dar şi felul în care, în cele din urmă, aceştia au fost nevoiţi să le accepte.

Colosul

Cu peste 1.800 de angajaţi la 813 paturi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea e cel mai mare din Bihor. Nu toate secţiile, însă, îşi justifică existenţa, unele neavând nimic în comun cu urgenţele, iar altele având prea multe paturi faţă de necesităţi şi posibilităţi. În plus, o altă povară e funcţionarea unităţii în două locaţii, Staţionarul I (pe deal) şi Staţionarul II (vizavi de magazinul Crişul), ceea ce generează cheltuieli de transport şi de reparaţii care grevează fondurile destinate tratării pacienţilor.

În timp ce unitatea e apăsată de propria-i mărime, acest lucru face să nu poată primi autorizaţia de funcţionare, întrucât nu îndeplineşte normele privind suprafaţa saloanelor şi volumul de aer ce trebuie asigurate fiecărui bolnav internat.

Pentru rezolvarea dilemei, există doar trei soluţii: fie construirea a noi spaţii de cazare (dar nu sunt bani), fie mutarea unor secţii ce nu-şi au locul într-o unitate de urgenţă, fie reducerea acelor secţii şi compartimente ce pot suporta micşorarea fără afectarea actului medical. La aceste concluzii au ajuns atât fostul manager, Florian Bodog, cât şi succesoarea lui, Carmen Pantiş, instalată după predarea spitalului din grija Ministerului Sănătăţii în cea a Consiliului Judeţean şi apoi a municipalităţii.

La "dietă"

Comitetul Director, format din manager, plus directorul medical Călin Hozan, directorul financiar-contabil Emil Muţ Popovici şi cel de îngrijiri medicale Florin Rob, a optat pentru combinarea ultimelor două variante, astfel că unitatea va trece în următorii doi ani printr-o adevărată "cură de slăbire". Până la finele anului următor, va fi dezafectat Staţionarul II prin mutarea secţiilor şi compartimentelor fără caracter de urgenţă la Spitalul Municipal, iar celelalte vor fi relocate la Staţionarul I.

Municipalul va prelua Dermatologia cu 20 de paturi (din cele 25 existente), Endocrinologia cu 5 paturi (din 10), Reumatologia (10 paturi), Balneologia (idem), Chirurgia I cu 25 de paturi (din 35), o parte din Cardiologie (25 paturi) şi Oncologia-Radioterapia cu 50 de paturi (din 90).

Dintre secţiile de urgenţă păstrate la Judeţean, Urologia va rămâne cu 35 de paturi (din 50), Terapia Intensivă cu 30 paturi (din 30), Gastroenterologia cu 35 (din 35), iar secţia Interne II, cu 60 de paturi, va fuziona cu Interne I (28 paturi), urmând să aibă împreună 30 paturi. Compartimentul de Chirurgie Toracică va creşte la 10 paturi (faţă de 5 în prezent), în timp ce secţia ATI, cu 30 paturi, şi compartimentul Dializă Acută, cu 8 paturi, vor forma o singură secţie, cu 38 paturi. Secţia Interne II de la Staţionar I (cu 40 paturi) şi compartimentul Diabet (cu 15) vor fuziona într-o secţie comună cu 35 paturi. Chirurgia plastică-Arşi rămâne cu 25 paturi, în timp ce secţia Chirurgie Maxilo-Facială (25 paturi) şi compartimentul ORL (15 paturi) vor fuziona, având în final 30 paturi. Cardiologia-Terapia Intensivă Coronarieni rămâne cu 65 paturi, Chirurgia generală II şi III vor fi comasate păstrând împreună 65 paturi (din 70), Ortopedia I va avea 35 paturi (din 38), iar Ortopedia II 30 (din 35). Secţia Neurochirugie, cu 35 paturi, şi compartimentul Oftalmologie, cu 20 paturi, vor forma o singură secţie, cu 35 paturi. În total, ar urma să se desfiinţeze 303 paturi, astfel încât spitalul să rămână cu 510.

Din şefi, şefuţi

Cum era de aşteptat, propunerile au stârnit nemulţumirea şefilor de secţii şi compartimente. Motivul e simplu: fiind cadre universitare, aceştia sunt atinşi drastic la venituri. În prezent ei primesc un salariu întreg de la facultate şi încă unul, tot întreg, de la spital, urmând ca după pierderea statutului de şefi să beneficieze doar de jumătate din al doilea salariu, de la spital. Ceea ce, în medie, înseamnă un minus de până la 3.000 de lei lunar.

BIHOREANUL a aflat că acum două săptămâni, când Comitetul Director a prezentat propunerile, cea mai vehementă opoziţie au manifestat-o şefii de la Oftalmologie (Mihaela Coroiu), ATI Coronarieni (Katalin Babeş), Anatomie Patologică şi Medicină Legală (Gabriel Mihalache), Chirurgie Maxilo-Facială (Constantin Romanul) şi Neurochirugie (Dumitru Mohan).

"Dacă secţia de Maxilo-Facială devine compartiment, e în pericol soarta Facultăţii de Stomatologie", a invocat Romanul, în timp ce doctorul George Roiu a acuzat plecarea masivă a oftalmologilor: "Am fost 9 doctori pe secţie, iar acum suntem doi. Dacă rămânem cu 10 paturi n-o să mai fim secţie". Culmea, însă, e că Oftalmologia nu mai are statut de secţie clinică încă din 1 iunie, devenind compartiment înainte de preluarea spitalului de la Minister. Iar medicii au plecat în privat tocmai pentru că aveau prea puţini pacienţi.

Supărat a fost şi doctorul Mihalache, pentru că uneia din subalterne, Dianei Gherghel, angajate pe 6 luni, nu i se va mai prelungi contractul la Laboratorul Anatomo-Patologic (unde mai sunt 4 medici, angajaţi pe perioadă nedeterminată), ci va fi mutată la Laboratorul de Medicină Legală.

Corului nemulţumiţilor i s-a alăturat şi un politician, senatorul PSD Ioan Mang, care a acuzat că restructurările vor afecta Facultatea de Medicină. "O facultate fără clinici universitare, fără secţii clinice, nu poate avea medici la rezidenţiat, iar fără rezidenţiat se descalifică", a zis Mang, cerând Primăriei să respingă propunerile conducerii spitalului.

Înţelegători

BIHOREANUL a vrut să afle direct de la şefii de secţii în ce fel anume ar periclita restructurarea actul medical, dar - surprinzător - aceştia afirmă că marţea trecută au acceptat propunerile, după o şedinţă a Consiliului Medical la care au participat inclusiv primarul Ilie Bolojan şi viceprimarul Gheorghe Carp. "Ascultând argumentele conducerii spitalului şi ale Primăriei, am înţeles că restructurarea este singura posibilitate ca spitalul să primească autorizaţie de funcţionare, în condiţiile în care nu există bani pentru construirea unor noi clădiri", a declarat şefa Oftalmologiei, Mihaela Coroiu.

Ba chiar şi decanul de la Medicină, Gheorghe Bumbu, a considerat că, deşi propria secţie este afectată, planul făcut e unica soluţie realistă. "Am încercat să apăr interesele facultăţii şi ale colegilor universitari, susţinând păstrarea secţiilor clinice, dar adevărul e că reprezentanţii Primăriei s-au dovedit rezonabili şi decenţi. Trebuie să admitem realitatea. Personal, nu mă pot opune restructurării, pentru că şi eu am redus cadrele de la facultate din acelaşi motiv. Erau prea mulţi", a declarat profesorul Bumbu.

Urmează concedieri

10 Carmen Pantis.jpgManagerul Carmen Pantiş (foto) spune că propunerile, întâmpinate iniţial cu ostilitate, au fost acceptate de şefii de secţii şi compartimente, urmau să fie bătute în cuie printr-o decizie a Comitetului Director programată vinerea trecută. "Am amânat-o pe săptămâna viitoare, din cauza programului încărcat, dar e clar că decizia va fi conformă propunerilor discutate".

O parte din măsurile de subţiere a personalului unităţii au fost deja puse în practică. "Pentru că aveam personal TESA supranumerar în raport cu numărul de paturi, încălcând normativele stabilite de Ministerul Sănătăţii, încă înainte ca Primăria să preia spitalul a trebuit să notificăm o parte din colegii de la birouri că posturile lor se vor desfiinţa. Ca să intrăm în legalitate, disponibilizăm 23 de funcţionari din 87, iar după ce vom ajunge la 510 paturi vom reduce numărul la 27 de persoane", spune managerul, adăugând că, în timp, e posibil să fie disponibilizate şi alte categorii de personal auxiliar. "Doare, dar altfel nu se poate"...

Cert e, cel puţin din perspectiva contribuabilului, că unui spital obez şi abia respirând, e de preferat unul mai mic, dar în stare să se mişte singur, fără a avea nevoie, periodic, de perfuzii financiare. Ba de la Minister, ba de la Primărie...


10 Gheorghe Carp.jpgAGREAT DE MINISTER
Mai uşor cu internarea

Viceprimarul Gheorghe Carp (foto), medic şi fost manager la Spitalul Municipal, afirmă că Primăria a analizat cu atenţie propunerile conducerii Spitalului Judeţean. "Nu mai putem să ne furăm singuri căciula, să ţinem secţii umflate doar ca să satisfacem pe cutare sau cutare doctor", spune Carp, afirmând că cea mai bună dovadă a inutilităţii unui mare număr de paturi e chiar condica de internări şi de operaţii. "Unii colegi au internat şi operat şi ce nu trebuia, doar ca să-şi justifice activitatea", zice viceprimarul, adăugând că trebuie făcut saltul de la cantitate la calitate. "Ce se poate, se va trata în ambulatoriu, iar ce se va interna trebuie tratat cu maximă exigenţă".

Carp susţine că varianta de restructurare propusă de conducerea Judeţeanului a fost agreată şi de Ministerul Sănătăţii, arătând ca probă o adresă semnată pe 16 noiembrie de ministrul Cseke Attila. Actul recomandă în mod expres mutarea secţiilor din Staţionarul II şi comasarea în cadrul specialităţilor chirurgicale a compartimentelor ORL şi Oftalmologie, respectiv a secţiei de Chirurgie Maxilo-Facială. Pe termen lung, se recomandă şi mutarea ambulatorului (amenajat necorespunzător lângă Staţionarul II) la Staţionarul I, în blocul de la intrarea în Spitalul Judeţean.