Dacian Foncea, managerul Spitalului Municipal, anunţă concedieri şi deranj: "Terminăm perioada amiciţiilor şi influenţelor"

Primul şef de spital din Bihor de profesie economist, care în 2006 "revoluţiona" Spitalul TBC din Oradea, demis însă în 2010, sub guvernarea PDL, din cauza apartenenţei la PNL, Dacian Foncea este, de două luni, noul manager al Spitalului Municipal din Oradea, al doilea ca mărime şi importanţă în judeţ.

Între cele două funcţii publice, a condus timp de 7 ani reţeaua de clinici private NewMedics, de unde a demisionat în 2016 după refuzul patronului german de a-i majora salariul. A devenit însă notoriu atât pentru consecvenţa cu care s-a războit cu CAS Bihor din cauza alocării incorecte a fondurilor către furnizorii de servicii medicale, cât şi pentru "turbulenţele" provocate în Consiliul Judeţean, unde a activat două mandate şi jumătate, până luna aceasta.

În primul interviu acordat BIHOREANULUI, Dacian Foncea face, din noua ipostază, anunţuri care cu siguranţă vor isca noi "valuri". Între altele, vesteşte concedierea unui medic fost manager al Spitalului Municipal pentru o abatere gravă, pensionarea unui "baron" şef de secţie pentru comoditate, dar şi rezilierea unor contracte de închiriere a unor spaţii pe care spitalul le-a încheiat cu firme şi fundaţii "grele", precum Clinica Fresenius şi Maria. "Am un proiect de management imbatabil", îşi laudă Foncea planul de a conduce Municipalul. 

- Aţi avut două mandate de consilier judeţean şi v-aţi ales cu o reputaţie de recalcitrant. Înainte să demisionaţi luna aceasta din CJ Bihor, astă-iarnă aţi vrut să reprezentaţi instituţia în Consiliul de Administraţie al CAS, acuzând prăduirea banilor asiguraţilor. Ce aţi descoperit acolo şi de ce aţi renunţat apoi la această reprezentare?

- Eu mi-am luat cât se poate de în serios datoria de a reprezenta CJ Bihor la CAS, unde banii asiguraţilor se risipesc şi se alocă netransparent. Gândiţi-vă că în fiecare an CAS Bihor are un buget de 800 milioane lei, peste 170 milioane euro. Eu am încercat să-i conving şi pe ceilalţi membri ai CA, reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi altor instituţii, să-şi ia şi ei în serios treaba. Sunt acolo oameni care au doar rol de spectator. Atâta timp cât subiectele de pe ordinea de zi au tangenţă cu business-urile lor sau cu boala unui membru de familie ori cu un aspect al vieţii cotidiene, de exemplu că fondurile se termină repede, atâta sunt şi ei interesaţi. Ce nu ştiu dânşii, însă, e fondul problemei. Dumnealor aprobă situaţii financiare şi bugete, dar nu aprofundează fundamentarea şi execuţia acestora, ci doar iau de bune informările pe care conducerea CAS le citeşte în şedinţe. Am încercat să-i conştientizez, nu ştiu dacă şi am reuşit. Vă dau un exemplu: de-a lungul unei execuţii bugetare se fac rectificări, care nici măcar nu erau trecute prin CA. Se dădea aviz pe buget la început de an, dar apoi nu şi pe rectificări. Începea CAS anul cu un buget de 400 milioane lei şi la sfârşit de an CA trebuia să dea un vot pe o execuţie de 800 de milioane, fără să fi avizat cheltuirea diferenţei de încă 400 milioane lei. Consecinţele sunt fatale: de cheltuirea banilor dispun, de fapt, directorii CAS, 3-4 oameni. De-aceea am şi sesizat DIICOT şi DNA. Înţeleg că dosarele sunt în cercetare, dar am trimis materialul şi la Administraţia Prezidenţială, şi la SRI.

"Nu sunt ahtiat după funcţii"

- În martie aţi candidat, singur, pentru şefia Spitalului Municipal, aţi câştigat şi a urmat un joc al amânării demisiei din CJ, pentru a ieşi din incompatibilitate. De ce aţi făcut acest lucru, riscând imaginea unui ins care vrea şi una, şi cealaltă?

- Regret suspiciunea că aş fi ahtiat după funcţii, nu sunt. Vin după 7 ani de muncă în privat, nu m-am plâns niciodată şi nu am stat cu mâna întinsă după funcţii. Nici în CJ nu m-am dus în al doilea mandat decât pentru că am fost solicitat de colegi să fac parte din echipa lui Mircea Mălan (n.r. – candidatul PNL la preşedinţia CJ în 2016). Ce s-a întâmplat apoi, ştiţi. Anul acesta, am ajuns în punctul în care s-a pierdut la Curtea de Apel Timişoara procesul intentat conducerii care a fost aleasă nelegal, prin vot nesecret, moment în care a devenit clar că nu mai puteam ţine egalitatea de 17 consilieri PNL – 17 consilieri PSD-UDMR-ALDE la care ajunsesem prin excluderea din PSD a doamnei Ana Maria Tiron. Fiind membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal, ştiam situaţia, acest spital intra într-un colaps funcţional. Cu atât mai mult cu cât mă retrăsesem de la clinica privată, dl primar Bolojan m-a solicitat să preiau poziţia de director financiar, interimar. Postul de manager l-a scos la concurs apoi CA-ul Spitalului, prima dată în decembrie, apoi în martie, când mi-am depus dosarul. Atunci se ştia că vor mai fi încă 2-3 candidaţi, nu e vina mea că nu au venit, eu mi-am dorit să fie şi alţi concurenţi, să le arăt cât de bun sunt. Şi nu zic doar eu că sunt bun, ci inclusiv PSD-ul, dna dr. Daniela Rahotă (n.r. – şefa DSP Bihor) m-a punctat cu 10. Deci, putea participa oricine la concurs, eu am făcut un proiect imbatabil şi nu aveam nicio îndoială că voi fi primul, în competiţie cu indiferent cine.

Am câştigat concursul, dar plecarea din CJ am amânat-o dintr-o strategie politică. Nu pentru că ţineam cu dinţii de scaun, ci pentru partidul meu a avut interesul să mă mai ţină în CJ ca să păstreze cât mai mult egalitatea de 17-17. Când a devenit clar că va fi validat al 18-lea consilier al PSD-UDMR-ALDE, mi-am depus demisia, în perioada în care puteam s-o fac fără a deveni incompatibil.

- După concursul pentru conducerea Municipalului v-aţi lăudat că aţi avut "cel mai tare proiect de management posibil de a fi făcut în Oradea în următorii 20 de ani", adineauri l-aţi numit "imbatabil". Nu exageraţi?

- Nu, cu toată modestia, nu. Am gândit acest proiect, singurul viabil pe următorii 20 de ani, după ce, ca membru al CA, am conştientizat colapsul din momentul 2016, când managerul de atunci, dna dr. Elena Moldoveanu, s-a şi retras la CAS Bihor, fiindcă nu mai putea "duce" acest spital. Spitalul era disfuncţional în foarte multe aspecte. Câteva exemple: la trei ani după modernizarea blocului operator pe proiect european, sălile încă nu funcţionau, spitalul trebuia să aibă minimum 45 paturi de ATI, dar avea numai 15, în secţiile exterioare – Infecţioase, Pneumologie şi Pshiatrie – nu s-a investit nimic. Unificarea spitalelor a fost făcută ca să avem un act medical decent, dar cei care au condus spitalul după unificare s-au trezit dintr-o dată cu 2-3 milioane euro în plus în fiecare an şi, în loc să bage banii în creşterea calităţii actului medical, i-au risipit sau chiar devalizat. 

"Îl dau afară!"

- În proiectul de management spuneţi că un fost manager, dr. Ovidiu Pop, a drenat sume importante spre spitalul Pelican, cumpărând cantităţi uriaşe de reactivi de laborator şi dându-i unităţii private la schimb cu servicii pe care le putea presta singur. De altfel, ca membru al CA, aţi şi sesizat atunci Primăria. În ce stadiu sunt acum lucrurile? Veţi accepta ca dr. Pop să rămână şef de secţie la Anatomopatologie?

- Am sesizat Primăria atunci, CA a votat cu 4 la 1 demiterea dr. Pop, primarul l-a şi demis, iar dosarul penal este în cercetarea procurorilor. Nu numai că nu voi accepta ca acest domn să rămână şef de secţie, dar chiar îl dau afară.

- Asta e o surpriză. Din ce motiv?

- Pe motiv că şi acuma fură. Am şi pus în discuţia Consiliului Medical cazul lui. Există în spital un aparat al unei firme private pe care se fac analize de imunohistochimie, adică se aduc probe biologice din Caraş Severin, din Timiş, dumnealui le preia, face analizele pe acest aparat al firmei private, ilegal adus în spital, pe un contract aberant. Ni s-a cerut chiar şi o suplimentare a personalului, de la 3 asistente la 12, firma plătind spitalului doar 1.500 de lei pe lună. În schimb, pentru pacienţii spitalului nostru se întârzie analizele până la 6 săptămâni, inclusiv pentru cei din Oncologie, aşa încât din acest motiv mulţi nu reuşesc să intre pe chimioterapie. Uitaţi acte, să nu ziceţi că vorbesc nedocumentat (n.r. – citeşte adrese prin care medicii de la Oncologie, cu semnături şi parafe, acuză întârzierile laboratorului de Anatomopatologie): "Prin prezenta vă aducem la cunoştinţă că rezultatele eliberate de Anatomopatologie se efectuează foarte tardiv, 4-6 săptămâni, ceea ce este în neconcordonaţă cu fereastra oncologică pentru iniţierea unui tratament în timp util. Menţionăm că ne confruntăm cu această situaţie în mod frecvent în specialităţile Oncologie, Chirurgie, Pneumologie...". Şi nu e singura adresă de acest fel. În alta se insistă că "se impune eliberarea rezultatelor într-un timp mult mai scurt, de 14, maximum 21 zile, tocmai datorită urgenţei cu care pacienţii trebuie să parcurgă alte etape ale diagnosticului şi tratamentului". Din acest motiv, pe care eu îl apreciez foarte bine întemeiat, o să opresc acest contract cu firma privată de la 1 august şi îi suspend contractul de muncă dlui dr. Pop.

- Deci pentru 1.500 lei plătiţi lunar de firmă spitalului public, pentru un business privat, pacienţii cu cancer au fost amânaţi la începerea tratamentelor?

- Da.

- Când şi cine a semnat contractul, şi care sunt câştigurile dr. Pop?

- L-a semnat fostul manager din 2016, dna dr. Elena Moldoveanu. Cât câştigă dr. Pop nu ştiu. Se ştie însă că s-au folosit vouchere valorice, adică "valuta" care însoţea din partea firmei private probele biologice şi care aducea un câştig medicului. Pentru asta s-au întârziat analizele pacienţilor oncologici. Dar rezolvăm problema, repet: de la 1 august contractul nu mai merge, iar pe dl dr Pop îl dau afară.

- S-a opus?

- E problema sa. Noi ne vom lipsi de dumnealui, cel puţin o perioadă, iar examenele de imunohistochimie le vom face, într-o primă fază, la Spitalul Judeţean, am semnat deja un parteneriat în acest sens.

 "Nu contează pila cui este"

- Spitalul Municipal e un mamut: are un buget de 170 milioane lei, 1.788 angajaţi şi 1.085 paturi, din care pentru spitalizarea de zi doar 31 pentru adulţi, 20 pentru Oncologie şi 8 pentru copii. Dvs spuneţi că o proporţie de 30% ar reduce costurile şi ar mări eficienţa. Cum veţi atinge obiectivul, nu presupune împuţinarea paturilor din secţii, deci amputarea orgoliilor unor şefi de secţii?

- Încet-încet, spitalizarea de zi trebuie să crească în volum, pentru că 20% din internările în spitalele din România nu se justifică. Eu am făcut prima spitalizare de zi din ţară în 2006 la Spitalul de Pneumologie, dar sunt o mulţime de specialităţi care se pliază spitalizării de zi – endocrinologie, reumatologie, dermatologie, diabetologie... O spitalizare de zi reduce cheltuielile spitalului, cu aceeaşi eficienţă pentru pacient. Costă 200 de lei, dar un caz în spitalizarea continuă costă în medie 2.000 de lei. Diferenţa economisită ar trebui să meargă la cazurile grave.

- Insist: cu riscul de a supăra unii şefi de secţii influenţi...

- Spitalizarea de zi nu grevează planul de paturi. Cât despre deranjarea şefilor de secţii, e important să se înţeleagă că terminăm perioada amiciţiilor şi influenţelor. Trebuie să primeze eficienţa actului medical. Dacă un şef de secţie nu îndeplineşte standardele, nu contează pila cui este. Vă dau un exemplu: de 10 ani, medicii din Chirurgie şi Ortopedie pediatrică pleacă din secţiile Municipalului, acum două săptămâni am ajuns în situaţia în care patru doctori s-au predat, au trei luni de concedii fiecare, au o anumită vârstă, şi mi-au spus că nu mai pot face gardă. Trebuia să închidem sau să reducem activitatea secţiei de Chirurgie pediatrică, ceea ce era inacceptabil, aşa că m-am dus la Timişoara, la managerul de la Luis Ţurcanu, şi din această lună gărzile sunt asigurate în week-end de rezidenţi din Timişoara.

- Dr. Petru Crişan ce face? Era unul din cei patru, nu?

- Dr. Crişan a ieşit la pensie. Se aştepta să ne rugăm de el să vină la gărzi, eu i-am dorit pensie liniştită.

- În unele secţii adresabilitatea pacienţilor e scăzută din cauza slabelor performanţe medicale, spuneţi în proiect. Care sunt acelea şi ce măsuri luaţi?

- Spuneam de Chirurgia şi Ortopedia pediatrică, care pur şi simplu nu au laparoscop. La noi, în loc să i se facă o incizie mică, se taie copilaşul, la fel ca acum 30 de ani, pentru că nu exista interesul obţinerii unor atestate de competenţă laparoscopică. Pentru medici era bine şi aşa. Ei, acum se va rezolva, aceşti medici rezidenţi din Timişoara vor face intervenţii laparoscopice. Deci, măsurile astea vor fi: asigurarea cu dotări şi personal, plus calificarea acestuia. Dacă nu se înţelege, aducem personal care vrea să se califice sau gata calificat.

Politizarea unui act medical

- Majorarea salariilor medicilor şi asistentelor a dus la o activitate mai bună a acestora?

- Interesantă întrebare. Eu cred că e binevenită majorarea, dar trebuia să se lase la latitudinea şefilor de secţii şi managerilor posibilitatea diferenţierii, pentru că nu-i eficient să dai aceeaşi sumă şi celui care munceşte, şi celui care nu. Avem medic de sănătate publică care ia 10.000 de lei în mână şi are activitate pur statistică, pe când la pediatrie avem 3-4 operaţii pe zi, la adulţi 10-12. Diferenţa e uriaşă, dar numai la muncă, nu şi la salarii.

- O problemă gravă e la Centrul Oncologic: acceleratorul liniar se defectează frecvent din cauza suprasolicitării. CJ a promis un al doilea aparat prin proiectul strategic pe sănătate, dar l-a scos după ce fostul ministru Florian Bodog a promis că "aduce" el, fără a se ţine de cuvânt. Cine răspunde că între timp bolnavii sunt netrataţi şi chiar mor?

- Cred că e o chestiune de vanitate obsesivă. Iniţial, al doilea accelerator era chiar partea cea mai serioasă şi mai importantă în proiectul strategic. În prezent, înţeleg că se pune problema să ni se repartizeze un accelerator cumpărat de Minister, dar este la nivel basic de dotare, iar upgradarea ar costa cam 1 milion de euro. Am şi trimis deja o adresă la CJ, că nu avem banii aceştia, fapt pentru care vom realiza cu el un act medical la un nivel minimal.

- Ar trebui să se simtă cineva vinovat?

- Eu am atras atenţia CJ, din timp, să nu se politizeze un act care ar trebui să fie exclusiv medical, dar dumnealor şi-au făcut calcule politice.

- Poate puţini îşi amintesc, dar Spitalul Municipal deţine 2 hectare de teren pe strada Pasteur, de la fostul Spital 6. Ce veţi face cu această mică avere, nefolosită?

- La propunerea mea, Spitalul Municipal are proiectul noii clădiri cu 250 paturi în care se vor muta toate specialităţile pediatrice. Valoarea estimată prin studiul de fezabilitate este de 15 milioane euro, iar fiindcă nu există o axă de finanţare din fonduri europene trebuie să-l pornim cu forţe proprii. Municipalitatea s-a angajat la finanţare, iar noi vom contribui cu o cotă care, cred eu, poate fi obţinută valorificând patrimoniul nefolosit, cum sunt cele 2 hectare de teren, dar şi clădirea Dispensarului TBC din Parcul Brătianu, care nu e normal să funcţioneze în plin centru, într-o zonă elitistă şi de agrement, cu Acvaparc şi hoteluri. Îl vom muta rapid de acolo.

"Puţin îmi pasă de o revoltă"

- În Spitalul Municipal funcţionează două clinici private, Fresenius şi Maria. E în regulă să fie aşa, sau normal ar fi ca spitalul public să ofere serviciile de dializă şi de imagistică? Îndrăzniţi să puneţi chestiunea pe tapet, având în vedere interesele economice şi influenţele?

- Deja am făcut-o şi pot să vă spun că la anul pe vremea asta nu va mai fi Fresenius aici, iar Fundaţia Man, care a beneficiat de o Hotărâre de Consiliu Local corectă, ocupând nişte spaţii la schimb cu servicii pe care spitalul nu le avea, încercăm să o limităm la un spaţiu ceva mai redus. Încet-încet, deznodământul e clar: vor dispărea din spital. Pentru Fresenius nici nu am mai semnat prelungirea contractului, care expiră în 31 decembrie.

- Ce relaţie aveţi cu managerul celuilalt mare spital, Judeţeanul? Agreaţi cu dr. Gheorghe Carp soluţia unui laborator de analize comun?

- Relaţia e absolut normală, de colaborare. De altfel, Judeţeanul fiind spital de urgenţă, iar Municipalul de diagnostic şi tratament, chiar avem această obligaţie. De comun acord cu dr. Carp am decis deja, cum vă spuneam, să facem histochimia la Judeţean până ne revenim din şocul produs de dr. Pop, şi, în premieră, să facem şi sterilizarea în comun. Mai mult, am semnat şi un parteneriat în baza căruia vom deplasa către Judeţean analizele pe care le făceam la diverşi furnizori privaţi, în valoare lunară de 200.000 lei.

- În cât timp, din cauza măsurilor pe care le luaţi, estimaţi proteste ale angajaţilor?

- Anul trecut, managerul interimar a prins nişte bucătărese furând şi le-a dat afară, pe bună dreptate. Domnul primar, tot pe bună dreptate, a zis "să văd când veţi da afară doctori". Asta se va întâmpla, cum ziceam, chiar de la 1 august. Puţin îmi pasă de o revoltă individuală sau de grup, important e să conştientizăm că fiecare trebuie să-şi facă treaba, indiferent că-s doctori, asistente, directori. N-am nicio rezervă să iau măsuri, fie că-mi fac treaba, fie că nu, oricum pot fi vorbit de rău, dar vreau să am liniştea că am făcut ce trebuia. Prin urmare, îi voi sprijini pe cei care îşi fac datoria şi voi lua măsuri împotriva celor care nu şi-o fac.