Daniel Ţigan, de la Electrocentrale: "Sistemul de termoficare este ca o Dacie veche"

Dacă s-ar face un top al celor mai înjurate instituţii, Electrocentrale ar fi lider incontestabil. Scumpirea gigacaloriei, întreruperile de căldură, apa caldă care curge rece şi interzicerea debranşării de la reţea au transformat societatea în inamicul public numărul unu.

Directorul Daniel Ţigan, şeful secţiei Termoficare, promite însă că situaţia se va schimba radical datorită investiţiilor masive deja programate, care vor duce la eficientizarea sistemului. "Peste tot în lume sistemele centralizate oferă cele mai ieftine servicii", argumentează el.

Angajat la sfârşitul anilor '80 ca simplu lăcătuş, Ţigan a fost pe rând mecanic de punct termic, şef de zonă, responsabil cu reţeaua de pe malul stâng al Crişului Repede, iar din februarie 2011 director. Deci ar trebui să ştie ce spune, deoarece cunoaşte sistemul în cele mai mici detalii...

"Hârbul"

- Dacă sistemul de termoficare din Oradea ar fi comparat cu o maşină, ce marcă ar fi ?

- O Dacie veche care va ajunge un Logan. Chiar dacă e o maşină din 1966, cu timpul i s-au adus îmbunătăţiri. S-a înlocuit 30% din reţeaua secundară, cam 10% din reţeua primară, s-au pus schimbătoare de căldură moderne în punctele termice... Asta a crescut calitatea serviciilor, dar mai sunt multe de făcut. Orădeanul e pe bună dreptate nemulţumit. Avem pierderi pe reţea de 40%, iar pentru eliminarea lor sunt necesare investiţii de 120 milioane de euro numai în conducte! Putem obţine rezultate şi cu mai puţin. Cu cele 16 milioane de euro care vor fi alocate anul acesta din fonduri europene pentru înlocuirea magistralelor I şi III şi cu cele 17 milioane de euro pentru magistralele II şi IV vom reabilita peste o treime din cei 77 kilometri de reţea primară.

- Iarna aceasta Electrocentrale a anunţat întreruperea serviciilor din cauza unor avarii tot la două-trei zile. Va deveni un obicei?

- Din păcate, deja e un obicei. Prin acele opriri încercăm să remediem avariile şi să limităm pierderile de energie din sistem. Pe reţeaua primară, zona cea mai critică e Magistrala I, de la intrarea în oraş până la Palatul Baroc. Aici, orice intervenţie afectează un număr mare de consumatori, inclusiv pe cei din Velenţa, Nufărul şi Băile Felix. Pe reţeaua secundară numărul consumatorilor afectaţi e mai mic, dar în schimb avem cam 20 de intervenţii zilnic. În ultimii trei ani numărul avariilor s-a dublat, iar fiecare avarie determină o alta pentru că apa inundă o zonă, corodează conducta şi procesul se extinde.

"Trebuie să evităm acumularea de datorii"

- Încălzirea s-a scumpit mereu în ultimele două decenii, orădeanul plătind acum 235 de lei pe gigacalorie. Unde se va ajunge?

- Sincer, dacă nu facem nimic, nu ştiu unde vom ajunge. Investiţiile vor reduce însă costurile de exploatare prin diminuarea pierderilor. Noua centrală, chiar pe gaz fiind, va avea un randament mai bun, aşa că preţul, chiar dacă nu va scădea, măcar nu va creşte. "Afară" nu preţul energiei e mic, ci puterea de cumpărare a populaţiei e mai mare. În Debreţin, spre exemplu, gigacaloria costă 300 de lei, iar în Occident ajunge la 100 de euro.

- Câte asociaţii de proprietari au datorii?

- În toamna anului 2011 aveau datorii cam 120 din 761 de asociaţii. Dacă începeam sistările încă din anii 2003, când au început să se acumuleze datorii, dar oamenii totuşi mai aveau bani, nu ajungeam acum să descoperim că în multe cazuri banii plătiţi de orădenii au fost furaţi de şefii de asociaţii. Concluzia e că pentru a ţine sistemul sub control trebuie să evităm acumularea de datorii. De asta am şi promovat sistemul de plată a facturilor în două tranşe. Iarna, din noiembrie până în februarie, orădenii pot să achite doar 60% din ceea ce consumă, iar peste vară să acopere diferenţa. Din păcate, din peste 700 de asociaţii, nici măcar 10% nu folosesc acest sistem.

Prost, dar de-al nost'...

- Dacă nu îşi pot plăti facturile, care este totuşi motivul pentru care orădenii sunt obligaţi să rămână clienţii CET?

- Consumatorii trebuie să înţeleagă că nu sunt clienţii unui privat care se îmbogăţeşte de pe urma lor. Centrala şi reţelele aparţin Consiliului Local, adică tot orădenilor. E drept, avem probleme, dar le vom rezolva. Chiar şi în condiţiile de acum, încălzirea "privată" pe gaz nu e o concurenţă reală, iar geotermia, chiar dacă e mai ieftină, nu poate încălzi tot oraşul. Şi atunci de ce să omorâm sistemul centralizat doar ca să rămână o insuliţă sau două de geotermie? Ceilalţi orădeni ce vor face? Trebuie să menţinem acest sistem pentru că, aşa cum funcţionează în Occident, va funcţiona şi la noi! Dacă ar fi să aleg sistemul de termoficare din propria locuinţă aş opta pentru CET, fiindcă ştiu că va deveni competitiv.

- Proprietarii apartamentelor de la etajele superioare se plâng că dimineaţa trebuie să lase apa să curgă minute în şir ca să vină caldă. Când se va schimba asta?

- Din păcate, toţi orădenii din zonele unde nu există instalaţii de recirculare păţesc la fel. Pentru cei care stau la etajul patru e mai rău, pentru că trebuie să lase să curgă şi apa răcită pe coloanele din bloc. În ultimii cinci ani, de când am început reabilitarea acestor instalaţii, am pornit având doar un procent de 10% din ele operaţionale, iar anul trecut am ajuns la 60%. Anul acesta vom mai repune în funcţiune încă 20-30%. În doi ani problema va fi rezolvată.

Economia costă scump

- De ce orădenii care au repartitoare plătesc mai mult decât cei care nu au?

- Repartitoarele de costuri sunt menite să economisească consumul de enegie termică. Ca să plătească mai puţin, unii închid caloriferele. Vecinii lor, dacă vor confort, vor trebui atunci să le deschidă la maxim. Aceştia, pe lângă că nu se vor încălzi cum trebuie, pentru că pierd căldură prin pereţii apartamentelor vecine, vor plăti şi facturi majorate. CET-ul n-are nicio vină în situaţia asta. Sistemul de termoficare al blocurilor a fost gândit ca un tot unitar, în care pereţii dintre apartamente sunt neizolaţi. Studii făcute de Universitatea Tehnică din Cluj arată că transferul termic între pereţii interiori ai unui bloc este de peste 30%. Asta înseamnă că la o factură de 300 lei, orădeanul plăteşte 100 lei pentru apartamentul vecinului!

- ANRSC, instituţia condusă de orădeanul Mircea Matei, a propus suspendarea licenţei de operare a CET. Care sunt consecinţele?

- Inspectorii Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) au venit în control pe 29 decembrie 2011, întrebându-ne de ce am oprit apa caldă la asociaţiile din Ioşia preluate de la Transgex, dar care au refuzat să semneze contracte de prestări servicii cu Electrocentrale. Ne-au acuzat de lipsa continuităţii în furnizarea serviciilor, deşi legea se referă doar la cei cu contracte. La final, inspectorii au propus ridicarea licenţei şi reluarea serviciilor. Pe 4 ianuarie ne-au controlat din nou. Au constatat reluarea serviciilor, pentru că asociaţiile îşi încheiaseră contracte, dar au menţinut propunerea de suspendare a licenţei. Vom fi supravegheaţi vreme de şase luni, dar asta nu afectează consumatorii.

Se rupe CET!

- Primăria intenţionează ca anul acesta să "rupă" Electrocentrale în două, separând producţia energiei de distribuţia acesteia. Cum îl va afecta pe orădean?

- În bine. Înseamnă că Electrocentrale se va ocupa mai departe de producţie, iar în jurul secţiei Termoficare, care asigură acum transportul şi distribuţia, se va forma o societate nouă, aparţinând tot Consiliului Local, şi care se va ocupa exclusiv de distribuţie. Practic, aşa va apărea concurenţa deoarece producătorii - indiferent că lucrează pe gaz, geotermie sau biomasă - vor pompa energie în sistem, distribuitorul va cumpăra de la cel mai ieftin, iar preţul plătit de orădeni ar putea scădea. La început, distribuitorul îşi va acoperi investiţiile în reţele cu bani de la bugetul local, dar pe măsură ce vor scădea pierderile din reţea va deveni profitabil. În Debreţin, distribuţia aduce venituri importante Primăriei, şi aşa va fi şi la noi!

BIHOREANUL a încercat iniţial să-l intervieveze, pe marginea problemelor de actualitate privind încălzirea oraşului, pe directorul general al Electrocentrale, Dragoş Gligor (foto), care conduce societatea din 2002. După cum se ştie, Gligor a experimentat în 2006 încălzirea pe bază de porumb, care s-a dovedit un eşec, s-a opus trecerii centralei pe gaz motivând că în Bihor cărbunele este mai ieftin, şi a susţinut principiul aşa-numitei co-generări, pentru ca noua centrală a oraşului să producă atât căldură, cât şi electricitate, pentru a fi mai eficientă. Directorul general a refuzat, însă, să răspundă oricărei întrebări.

"Nu, mulţumesc. Nu vreau să dau niciun interviu. Suntem transparenţi, dar eu nu dau interviuri", a spus acesta. Surse din Primărie pun refuzul pe faptul că parte din ideile lui Gligor despre CET nu coincid cu cele ale primarului Ilie Bolojan, astfel că directorul nu doreşte să intre în conflict cu acesta.