Daniel Vulcu: "De ce să ne prefacem că ne iubim?"

La 53 de ani, fostul june-prim al teatrului orădean din anii '80 e cunoscut ca actor şi regizor, participant la Revoluţie şi consilier local PNL, partid în care s-a înscris în 1990.

Numit prin votul consilierilor judeţeni la şefia nou-înfiinţatei Instituţii de Spectacole Iosif Vulcan, care va încorpora secţiile române ale Teatrului de Stat şi Teatrului pentru Copii şi Tineret Arcadia, precum şi ansamblul folcloric Crişana al Filarmonicii, Daniel Vulcu respinge eticheta de "trădător" care, de dragul unei funcţii, e complice la segregarea culturii pe criterii etnice.

- De ce se face reorganizarea teatrelor?

- Răspunsul vizează mai multe paliere. În primul rând, e vorba de bani. Nimeni, Doamne fereşte, nu-şi închipuie că instituţiile de cultură sunt SRL-uri care trebuie să facă profit, dar nici să cheltuie prea mult în raport cu rezultatele nu e corect. Anul trecut, Teatrul de Stat a primit subvenţii de 52 miliarde şi a încasat din bilete şi chirii 4 miliarde, Arcadia a primit 11 miliarde şi a încasat un miliard, iar Filarmonica a primit 61 şi a încasat 2,6 miliarde. Deci era necesară eficientizarea, iar una din modalităţi e distribuirea bugetelor aşa încât răspunderea cheltuirii lor să fie mai concretă şi mai coordonată.

Pe de altă parte, au contat criteriile specifice. Arcadia începuse să joace ceea ce jucam noi la Teatrul de Stat, nu mai juca de mult cu păpuşi, iar teatrul "mare" juca ce trebuia să joace ei, în ideea că spectacolele pentru copii sunt mai uşor de organizat şi aduc mai uşor bani. În ce priveşte spectacolele ansamblului Crişana, n-au avut audienţa şi nici frecvenţa pe care trebuiau s-o aibă, iar personalul supranormat a dus, paradoxal, la diluarea calităţii prestaţiilor. Eu vreau, ca având trupa de la Arcadia şi pe cea de la Crişana, să facem spectacole unde artiştii să fie folosiţi cât mai mult. Mă gândesc, de exemplu, la spectacole în care să cooptăm şi actori de la Arcadia, dar şi la punerea în scenă a unor balade cu cei de la ansamblul folcloric.

În fine, mai e un detaliu care n-a fost pomenit deloc. Când teatrul "mare" va reveni pe propria scenă, după renovare, se va constata că ne vom călca pe picioare, întrucât nu aveam destule spaţii pentru repetiţii şi spectacole. Asta în timp ce Arcadia, având doar matineuri, îşi închiria sala după-amiezile. Ei bine, sala Arcadia va deveni una tip studio pentru repetiţiile şi spectacolele trupelor Iosif Vulcan şi Szigligeti Ede, la fel cum - dacă va fi nevoie - sala teatrului "mare" va putea fi folosită de cei de la Arcadia pentru spectacolele lor sau de ansamblul Crişana.

- Dar preluarea unui ansamblu folcloric nu va diminua nivelul teatrului?

- Nu, dimpotrivă, se va ridica şi calitatea ansamblului, căci îşi va putea valoriza şi partea de teatralitate a spectacolelor. Un spectacol de folclor nu e doar muzică şi dans, ci şi interpretare scenică, pentru care e nevoie de actorie, de regie, de scenografie...

Stat în stat

- Problema e că totul a căpătat conotaţii etnice. Ceea ce se vede e doar că vor exista două instituţii de spectacole diferenţiate după limba în care se exprimă artiştii.

- E adevărat, dar ce nu se ştie e că secţia maghiară a teatrului a fost totdeauna un fel de stat în stat. A existat distinct de la început, dinainte de 1989, nu s-a adresat niciodată publicului românesc şi nici nu s-a subordonat în mod real directorului teatrului, ci şefului de secţie. Mircea Bradu, fost director înainte de '89, acum vicepreşedinte al PDL, când vorbeşte de segregarea teatrelor, de fapt face declaraţii politice. El trebuie să-şi aducă aminte că pe vremea sa secţia română nici nu avea un şef precum cea maghiară, şi că aceasta avea autonomie totală. Secţia maghiară avea şi actori, şi regizori, şi personal de scenă separat. Până şi magazioneri separat. Când aud povestindu-se de acele aşa-zise spectacole extraordinare pe care artiştii de la secţia maghiară şi cei de la secţia română le făceau împreună, mie îmi vine să râd, pentru că ele nu au existat niciodată! Au fost doar câteva colaborări între actori. Dacă un actor de la secţia maghiară a contribuit la un spectacol al secţiei române, a fost plătit separat, în plus! Până şi organigramele erau diferite. Orchestra teatrului era în secţia maghiară, iar când aveam nevoie de ea, trebuia să mă rog să mi-o dea. Până şi secretarele au fost separate! Şi atunci de ce să ne prefacem că ne iubim, că trăim împreună, dacă făceam totul separat?

Pe de altă parte, de ce la Oradea iese scandal etnic şi în alte oraşe nu? La Cluj există teatru maghiar şi nimeni n-a făcut tărăboi, la Timişoara este teatru german şi teatru maghiar, acum se face şi teatru sârbesc, la Sfântu Gheorghe exista doar teatru maghiar, iar acum se face şi teatru românesc. La Bucureşti de ce teatrul evreiesc nu aparţine de Naţional, de Bulandra ori de Nottara? Pentru că ăsta e adevărul: suntem diferiţi!

- Deci, la noi e acum doar un şoc cultural?

- Nu, e un şoc politic. Şocul, dacă vreţi, e că de acum înainte vom avea conduceri separate şi bugete separate, la fel cum până acum am avut spectacole separate.  

Teatrul Regina Maria

- Recunoaşteţi, însă, că şi denumirea "Instituţie de Spectacole" e neinspirată, creând controverse?

- Am avut deja discuţii în acest sens cu alţi oameni de cultură. Un coleg de la revista Familia mi-a spus că el crede în această reorganizare şi mi-a amintit că prima societate de teatru din Oradea se numea Regina Maria. A mai fost Teatrul de Vest, în perioada interbelică, pe vremea administraţiei româneşti, şi mai e şi varianta Iosif Vulcan, pe care nu o excludem. În orice caz, vom face o dezbatere, iar problema va fi rezolvată, vă garantez. Se va numi cum vrea publicul. Mie, recunosc, mi-ar plăcea "Teatrul Regina Maria".

- La ce nivel şi în ce proporţii se vor face concedieri?

- Reducerile au început anul trecut. Acum nu vom reduce personal de scenă, artistic ori tehnic, ci personalul administrativ şi economic. Acolo unde, din aceeaşi categorie, vor rămâne mai puţini angajaţi, vor fi concursuri. Doar ansamblul Crişana îşi va subţia corpul artistic. Dacă va fi nevoie de orchestre mai mari pentru spectacole extraordinare, vom apela la colaboratori.

- Dar concursurile vor fi pe bune?

- De ce să nu fie? La concursul pentru postul de manager se va putea prezenta inclusiv fostul manager Lucian Silaghi. Nu-l împiedică nimeni, cum nici pe mine nu m-a împiedicat nimeni să particip la concursul prin care el a ajuns manager, cu 9 ani în urmă.

Nu mă bălăcăresc cu nimeni

- Apropo: cu ce e mai bun la conducerea teatrului un actor liberal decât un inginer silvic PDL-ist?

- Dacă am ajuns la asemenea întrebări aberante, înseamnă că sistemul era bolnav. De ce n-aş putea fi eu director la Inspectoratul Silvic? Oare teatrul a devenit un fel de fotbal, la care se pricepe toată lumea? Credeţi-mă, teatrul e un domeniu aşa specific încât cei din afară ar trebui să admită că nu se pot pricepe ca la fotbal, politică ori agricultură.

- Aţi avut o discuţie cu Lucian Silaghi de când aţi fost numit manager al noii instituţii? În ce relaţii sunteţi?

- Am discutat doar despre problemele curente ale teatrului.

- Dar cu Marius Aron, managerul de la Arcadia?

- Eu aş vorbi cu oricine, nu am niciun fel de supărări cu nimeni. Aţi văzut că alţii au dat declaraţii, nu eu. Eu n-am stat să mă bălăcăresc cu nimeni şi nu cred că aţi auzit vreodată de la mine declaraţii ofensatoare despre ei. Eu pot face doar observaţii profesionale. Dar dacă am ajuns să întrebăm dacă la teatru e mai bun un actor decât un inginer, e foarte grav.

- Bine, dar noul teatru maghiar va fi condus nu de un actor sau un regizor, ci de un jurist...

- E problema lor, nu a mea. Chiar nu mă interesează.

- Cine o să vă împace când o să aveţi discuţii cu colegii maghiari privind utilizarea spaţiilor? Poate de 1 Decembrie o să vrea actorii maghiari să ţină un spectacol grandios despre Szent Istvan sau despre Attila, regele hunilor...

- Vreau să fie clar. Până acum, ne împărţeam scena prin înţelegeri verbale. De acum înainte o să avem reguli scrise. Între ele, vă garantez, va fi şi aceasta, care în fond e de bun-simţ, că pe 1 Decembrie nu va fi zi de joc pentru trupa maghiară. Nici nu vor pretinde colegii noştri aşa ceva.

Nu-s nici şovin, nici antimaghiar

- Ce efecte economice va avea reorganizarea teatrelor?

- Nu cunosc la virgulă cifrele, le cunosc cei de la Consiliul Judeţean, ce ştiu e însă că vom merita toate alocările bugetare şi că vom face proiecte şi pentru fonduri extra-bugetare.

- Cum suportaţi acuza că aţi fi o coadă de topor împotriva intereselor artei şi culturii române?

- Nu sunt nici şovin, nici antimaghiar. Eu, spre deosebire de alţii, mă pricep la ceea ce fac, iar în profesie nu operez cu naţionalisme. Ca atare, am datoria să le deschid ochii şi să-i conving că este bine ce fac. Vă garantez că dacă noua instituţie va deveni funcţională, anul viitor vom discuta cu plăcere despre ce am realizat între timp. Efectele nu se pot vedea de pe o zi pe alta.

- Pe când se va întoarce teatrul la el acasă? Sunteţi mulţumit cum decurge renovarea clădirii teatrului?

- Da, sunt mulţumit. Prin aprilie vom reveni la scenă, dar nu intenţionăm să redeschidem teatrul decât în stagiunea următoare. Ar fi culmea ca în aprilie-mai, când lucrările vor fi finalizate, să-l redeschidem, iar după două luni să-l închidem din cauza vacanţei. Vom face, deci, inaugurarea odată cu noua stagiune, pe care vrem s-o deschidem fastuos, cu un spectacol al tuturor celor trei structuri, teatrul "mare", Arcadia şi ansamblul Crişana.

- Care vor fi atracţiile stagiunii, atât cât a mai rămas din ea?

- Prima, cronologic, e spectacolul "La Grande Magia", regizat de Alexandru Colpacci, apoi vom avea un musical cu cele mai frumoase şlagăre italiene ale anilor '80, "Îndrăgostiţii din Ancona", plus "Romeo şi Julieta" în cadrul unui program gen Shakespeare pentru toţi. Pentru stagiunea viitoare negociem cu doi regizori de marcă, Alexandru Dabija şi Radu Afrim, având un singur semn de întrebare: bugetul.

Mircea Bradu - Excepţional, pentru acea perioadă comunistă.

Petre Panait - Mă abţin.

Lucian Silaghi - Cred că e mai bine ca fiecare să activeze în domeniul pentru care e calificat.