Curtea Constituțională a publicat, vineri, motivarea deciziei prin care a respins contestațiile depuse de Călin Georgescu și alți susținători ai acestuia, menținând decizia Biroului Electoral Central de a-i refuza candidatului prorus înregistrarea candidaturii la alegerile prezidențiale din luna mai.
CCR a transmis vineri, 14 martie, la Monitorul Oficial, hotărârea nr. 7 prin care curtea a respins contestațiilor formulate împotriva neînregistrării de către Biroul Electoral Central (BEC) a candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
În motivarea deciziei, comentată de Hotnews.ro, Curtea precizează că BEC a acționat în limitele legii atunci când a respins candidatura lui Georgescu, făcând trimitere la cele două hotărâri ale CCR de anul trecut, care au stabilit că anumite conduite și declarații ale candidaților pot fi incompatibile cu valorile constituționale.
Curtea a apreciat că Georgescu a fost implicat în nereguli în scrutinul prezidențial din 2024, ceea ce a dus la anularea acestuia, și că, implicit, această conduită îi afectează dreptul de a candida și în 2025.
Deși Călin Georgescu nu a fost condamnat penal, CCR a apreciat că declarațiile și acțiunile sale au fost contrare democrației și statului de drept.
CCR menționează în motivarea deciziei că „BEC consideră că, prin hotărârea antereferită (Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, prin care s-a respins candidatura Dianei Șoșoacă n.r.), Curtea Constituțională analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul analizei BEC a înțeles să se raporteze la persoana aleasă în funcția de Președinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept”.
Or, în ceea ce privește candidatura lui Călin Georgescu, aceasta „nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât candidatul, prin nerespectarea procedurilor electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale”.
„Biroul Electoral Central a dezvoltat un raționament propriu cu privire la respectarea de către persoana care și-a depus candidatura a condiției de eligibilitate privind respectarea Constituției. În cadrul acestui raționament, BEC a constatat că încălcarea legislației electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online și finanțarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor din 1 decembrie 2024 și, în consecință, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituției României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituției și a legilor este obligatorie”, explică CCR.
Magistrații au apreciat că Georgescu nu îndeplinește condițiile pentru a accede la cea mai înaltă funcție în stat în condițiile anulării alegerilor din decembrie, „fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României”.
Totuși, CCR susține că o posibilă candidatură a lui Călin Georgescu în cursa pentru Cotroceni poate fi reevaluată în viitor. „Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale”, mai arată CCR.
În contestația sa, Călin Georgescu a argumentat că nu a fost condamnat pentru vreo infracțiune și, astfel, nu poate fi împiedicat să candideze, însă CCR a respins acest argument, subliniind că încălcarea principiilor constituționale nu necesită o condamnare penală pentru a produce efecte asupra dreptului de a candida.
Cât despre lipsa unei definiții legale a noțiunii de „comportament anticonstituțional”, CCR a reiterat că are competența de a evalua respectarea principiilor constituționale.
În esență, CCR a decis că Georgescu nu îndeplinește condițiile legale pentru a candida deoarece a încălcat reglementările esențiale pentru democrație și statul de drept în alegerile anulate din 2024, iar această conduită afectează și acest proces electoral.
Hotărârea integrală a Curții Constituționale privindu-l pe Călin Georgescu: