Curtea de Apel Alba Iulia a făcut publică motivarea deciziei prin care a „îndulcit” pedeapsa dictată de Tribunalul Bihor în cazul lui Victor Micula și i-a suspendat executarea. Potrivit judecătorilor, faptele au fost comise „de plictiseală” și au produs doar „o atingere minimă” valorilor protejate de lege, în timp ce polițiștii condamnați inițial alături de la închisoare cu executare au fost achitați pe motiv că neaplicarea unei amenzi nu constituie o pagubă certă pentru instituție.
Prin soluția pronunțată joi, definitivă, instanța de apel a redus pedeapsa lui Victor Micula de la 3 ani și 1 lună de detenție la 3 ani de închisoare și a dispus suspendarea sub supraveghere pe o durată de 4 ani, obligându-l totodată să presteze 120 de zile de muncă în folosul comunității.
De asemenea, doi dintre polițiști, Claudiu Rengle și Alin Claudiu Zancă, condamnați inițial la câte 3 ani de închisoare cu executare, au fost achitați definitiv pentru acuzația de abuz în serviciu.
În cazul Cameliei Maria Erdei, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani și 8 luni de închisoare primite la Tribunalul Bihor, stabilind un termen de supraveghere de 3 ani și obligând-o să presteze 90 de zile de muncă în folosul comunității.
De plictiseală
În motivarea soluției întinse pe 80 de pagini, instanța a arătat că acuzațiile care îi sunt aduse lui Micula sunt dovedite, explicând că acesta a folosit un calculator al Poliției, aflat într-un spațiu nepublic, pentru a interoga baza de date și a obține informații personale despre diverse persoane.
”Prin prisma unui observator rezonabil este lesne de presupus că inculpatul avea conturată percepția privind interdicția de accesare a calculatorului din moment ce datele informatice protejate nu pot fi accesate direct din surse externe”, se arată în decizie.
Pe de altă parte, însă, judecătorii au arătat că accesările nu au vizat beneficii materiale, șantaj sau interese economice, ci „obținerea de informații despre membrii familiei, propria persoană sau un cerc restrâns de prieteni”, fapta fiind descrisă ca produsul unei curiozități sterile, „de plictiseală”, context în care judecătorii ajung la concluzia că „prin comiterea faptei s-a adus o atingere minimă valorii sociale ocrotite prin norma de incriminare”.
Nevinovat, dar „vrea” la muncă. Din nou!
În plus, a arătat instanța, raportat la trecerea timpului și la circumstanțele personale, „aplicarea pedepsei este suficientă pentru a contribui la reglarea comportamentului social, chiar și fără executarea acesteia în regim de detenție”.
Totodată, dacă Tribunalul Bihor a interpretat absențele repetate drept o atitudine de sfidare, Curtea de Apel a avut o altă variantă, arătând că Micula e bolnav și a fost internat într-o clinică din Italia, fapt dovedit cu acte.
Cu privire la pedeapsă, judecătorii au considerat că scopul acesteia poate fi atins și fără trimiterea efectivă a lui Micula în penitenciar, explicând că milionarul, deși se consideră nevinovat de faptele care i se impută, s-a oferit printr-o declarație notarială să presteze muncă în folosul comunității. Chestiune pe care, e de notorietate deja, a făcut-o și înaintea unei alte condamnări, din 2024, dar fără să fi prestat, până în prezent, nici măcar o zi din cele 60 care i-au fost atunci dictate.
Nu orice e penal
În ce o privește pe polițista Camelia Maria Erdei, Curtea de Apel a arătat dă nu orice abatere profesională este automat o infracțiune. Concret, judecătorii au stabilit că autentificarea ei legală în sistem, folosind propriile credențiale, nu constituie o faptă penală, chiar dacă interogarea bazei de date s-a făcut la rugămintea lui Micula și a excedat scopul profesional. O astfel de conduită, deși neconformă, poate atrage cel mult o sancțiune disciplinară.
Pragul penal a fost însă trecut în momentul în care polițista s-a ridicat de la birou. Judecătorii au explicat că, permițându-i lui Micula - o persoană neautorizată - să folosească stația de lucru deja logată, aceasta a facilitat accesul direct la sistemul informatic. „Prin permisiunea acordată, inculpatul a ajuns să acceseze un sistem informatic prin eludarea mijloacelor de protecție”, se arată în motivare, gestul fiind catalogat drept complicitate la acces ilegal.
Totuși, instanța a reținut că polițista poate fi reabilitată și fără detenție, invocând cazierul curat, conduita procesuală și că, în cei aproape șapte ani scurși de la incident, „pericolul social s-a diminuat”.
Abatere, nu infracțiune
Cât despre achitarea polițiștilor Claudiu Rengle și Alin Claudiu Zanca trimiși în judecată pentru abuz în serviciu fiindcă nu l-au amendat pe Victor Micula după ce acesta a intrat cu mașina într-o zonă pietonală, pe strada Vasile Alecsandri, judecătorii au considerat că nu există un prejudiciu real: „contrar celor reținute de instanța de fond, prin fapta inculpaților nu s-a creat o pagubă materială instituției Poliției”, iar argumentul este unul de ordin bugetar: amenzile rutiere nu constituie venituri ale MAI, ci se varsă în bugetele locale.
Mai mult chiar, prejudiciul invocat de procurori ar fi... „incert”, iar asta pentru că agenții ar fi putut, în mărinimia lor legală, să-i aplice lui Micula doar un avertisment, nu neapărat o amendă. Cireașa de pe tort vine însă din modul în care, după ce „empatizat” cu Micula jr, judecătorii au decis că siguranța rutieră a fost pusă în pericol de șofer, adică de acesta, nu de polițiștii care au „uitat” să-i scrie un proces-verbal.
”Curtea apreciază că starea de pericol pentru siguranța traficului rutier s-a creat prin fapta inculpatului Micula Victor de a conduce autovehiculul într-o zonă cu acces interzis și nu prin omisiunea celor doi inculpați de a încheia un proces verbal de contravenție ulterior epuizării faptei contravenționale”, scrie în soluție.
În final, Curtea de Apel a concluzionat că, deși cei doi agenți și-au exercitat atribuțiile în mod „defectuos”, conduita lor nu a trecut pragul necesar pentru a deveni infracțiune, motiv pentru care a fost declarată ca „neprevăzută de legea penală”, fapt ce a atras achitarea definitivă a celor doi.
Cine ce pățește?
Decizia judecătorilor din Alba este definitivă și efectele sunt cât se poate de clare: dosarul se închide cu pedepse suspendate și fără nicio condamnare cu executare.
Victor Micula rămâne în libertate și, după 6 ani petrecuți în clinici și hoteluri de lux, se poate întoarce liniștit acasă, căci instanța a apreciat că faptele sale - deși dovedite - nu impun privarea de libertate, fiind suficiente măsurile de supraveghere care i-au fost impuse.
Achitat fiind, Alin Claudiu Zanca își poate continua activitatea în cadrul Poliției, spre deosebire de Claudiu Rengle, și el exonerat, dar care e deja pensionat.
Singura care suportă consecințe concrete rămâne polițista Camelia Maria Erdei. După ce a fost pusă la dispoziție pe durata anchetei și a procesului, condamnarea definitivă - chiar și cu suspendare - îi atrage automat ieșirea din sistem, ea urmând să fie concediată.