Conflictul juridic asupra uneia dintre cele mai valoroase clădiri din Oradea, care a opus vreme de 13 ani Consiliul Judeţean Bihor şi Ordinul Călugăresc Mizericordian subordonat Episcopiei Romano-Catolice a Oradiei, a fost încheiat, definitiv şi irevocabil, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Printr-o decizie pronunţată joi, 15 decembrie, instanţa supremă a hotărât că pretenţiile Ordinului Mizericordian asupra imobilului fostei Policlinici Mari din Oradea, strada Republicii nr. 35, sunt nule şi fără temei.

Rând pe rând

Fie în nume propriu, fie în numele Ordinului Mizericordian, Episcopia Romano-Catolică a Oradiei a revendicat începând din 2000, una câte una, toate clădirile din perimetrul străzilor Republicii-Magheru-Snagovului, în 2002 reprimind, în baza OG 83/1998, imobilele în care au funcţionat Spitalul de Boli Infecţioase (aripa de pe Bd. Magheru), Spitalul ORL (Republicii 33, unde se aflau şi birourile Spitalului Judeţean şi ale Direcţiei de Sănătate Publică), şi cel în care a funcţionat Serviciul de Ambulanţă (Snagovului).

În 2003, în baza OG 94/2000 privind retrocedarea clădirilor naţionalizate de regimul comunist prin Decretul 302/1948 (între martie 1945-decembrie 1989), Episcopia a revendicat şi imobilul din str. Republicii 35, în care funcţiona ambulatoriul Spitalului Judeţean, cunoscut sub denumirea Policlinica Mare, dezafectat în 2008.

Clădirea a fost construită între anii 1899-1900 ca Palat al Finanţelor, Ordinul Mizericordian pretinzând că, deşi avea din start această funcţiune, ridicarea ei s-a făcut special pentru a fi închiriată statului austro-ungar, iar după instalarea regimului comunist autorităţile i-ar fi naţionalizat-o.

În schimb, reprezentanţii CJ, în patrimoniul căreia se afla fostă Policlinica Mare, au susţinut că imobilul a fost ridicat de statul austro-ungar, în 1919 intrând în proprietatea regatului României ca urmare a aplicării Tratatului de la Trianon, astfel că nu putea fi naţionalizată de regimul comunist după 1945 de vreme ce se afla deja în proprietatea statului român.

Patru ani de procese

Într-o primă fază, în 2012 Consiliul a deschis un proces împotriva Comisiei Speciale de retrocedare din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor pentru că a tergiversat din 2003 soluţionarea dosarului clădirii, intrate de atunci în stare avansată de degradare. Procesul a fost însă lăsat fără obiect, deoarece în scurt timp Comisia a decis ca imobilul să revină Ordinului Mizericordian.

Ca urmare, în 2013 CJ a hotărât iniţierea unui alt proces, pentru anularea deciziei Comisiei, invocând ca argumente atât faptul că fostul Palat al Finanţelor a fost construit de fostul stat austro-ungar şi că a intrat în proprietatea statului român prin aplicarea Tratatului de la Trianon, cât şi faptul că Ordinul Mizericordian nu are statut juridic şi, mai ales, nu deţine niciun act care să ateste naţionalizarea clădirii de către autorităţile comuniste, iar în Cartea Funciară nu a avut niciodată calitatea de proprietar tabular.

Declanşat la Curtea de Apel Oradea, unde instanţa a menţinut decizia Comisiei ANRP, şi continuat apoi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde avocatul Mircea Ursuţa, angajat de CJ, a făcut recurs, procesul a fost rejudecat la Curtea de Apel Piteşti, care în aprilie 2016 a dat câştig de cauză Ordinului Mizericordian.

Punct final

Joi, însă, ÎCCJ a întors decizia instanţei piteştene, hotărând definitiv şi irevocabil respingerea pretenţiei călugărilor romano-catolici. De menţionat că în acest proces a intervenit, ca parte interesată, şi Primăria Oradea.

"Admite recursurile declarate de Judeţul Bihor prin Consiliul Judeţean Bihor şi Municipiul Oradea prin Primar împotriva Sentinţei nr. 87 din 6 aprilie 2016 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamant. Anulează Decizia nr.2634/07.03.2012 emisă de Comisia Specială de Retrocedare constituită în baza O.U.G.94/2000. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de Municipiul Oradea prin Primar. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. Irevocabilă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 decembrie 2016", se arată pe portalul ÎCCJ.

Motivarea soluţiei urmează să fie făcută de magistraţii instanţei supreme cel mai probabil la finele acestei luni sau la începutul anului viitor.

Vă invităm să citiţi pe această temă şi articolul: Robe contra sutane: De ce a "întors" Curtea Supremă decizia de retrocedare a Policlinicii Mari