PNL a retras un proiect de lege controversat, care prevedea posibilitatea ca șefii de instituții să stabilească faptul că anumite informații au „regim special”, drept urmare nu trebuie comunicate în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații publice.
Printre inițiatorii proiectului de lege s-a numărat și fostul prefect de Bihor, PNL-istul Dumitru Țiplea, care a declarat pentru BIHOREANUL că în continuare susține necesitatea acestei modificări legislative, de dragul... cercetătorilor din România, care n-ar vrea să-și vadă rezultatele muncii făcute publice.
Nu mai deranjați instituțiile!
Conform expunerii de motive, proiectul de lege inițiat de deputații PNL Adrian Cozma, George Scarlat, Ciprian Pandea, Dumitru Țiplea, Dragoș Ciobotaru și Adrian Mocanu era menit să elimine „abuzurile” prin care poate fi afectată funcționarea instituțiilor publice.
În baza Legii 544/2001, orice cetățean poate solicita oricărei instituții publice acces la anumite informații, aceasta fiind legea în baza căreia jurnaliștii obțin multe din datele de care au nevoie în munca lor. Cei șase deputați PNL arată, însă, în expunerea de motive atașată proiectului legislativ, că există persoane care ar abuza de aceste cereri, făcând solicitări similare către mai multe instituții publice, „cu consecința îngreunării/blocării activităților specifice ale acestor instituții”.
Parlamentarii vor limitarea acestor „abuzuri” și ușurarea activității din instituții, așa că au instituit „informațiile publice cu regim special”, pe care conducătorul instituției le poate excepta de la comunicare, și au impus ca instituțiile să publice din oficiu anumite informații pentru ultimii 5 ani, ceea ce ar determina cetățenii să nu mai facă cereri. Și, deci, să nu-i mai deranjeze pe funcționari cu întrebări...
Citește expunerea de motive:
De dragul cercetării
Inițiator al acestui proiect de lege criticat de mai multe asociații și ONG-uri care militează pentru exprimarea liberă și susținerea democrației, parlamentarul bihorean Dumitru Țiplea a susținut că motivele propunerii țin de activitatea de cercetare.
„Am avut, împreună cu colegii, o serie de întâlniri cu diverse asociații profesionale din diferite domenii, printre ele fiind și structurile asociative din cercetare, care ne-au sesizat că au o problemă că rezultatele din cercetare nu sunt protejate în nicio formă și ne-au rugat să avem o inițiativă legislativă. Mi s-a părut de bun simț”, a declarat Țiplea, miercuri, când BIHOREANUL i-a solicitat să explice de ce a fost nevoie de această propunere legislativă.
Fostul prefect de Bihor a declarat că rezultatele cercetărilor făcute în instituții publice ar trebui exceptate de la comunicarea liberă, fără să ofere o replică atunci când i s-a spus că, din contră, cercetători plătiți din bani publici ar trebui să comunice public rezultatele muncii lor.
Mai mult, publicarea rezultatelor este o consecință firească a cercetării, în lumea întreagă cercetătorii publicându-și rezultatele și, totodată, inspirându-se în cercetări din studii deja publicate, pe care astfel le continuă și le dezvoltă.
Definiție largă
Despre posibilitatea ca modificarea legislativă să conducă la abuzuri, deoarece s-ar fi putut pune ștampila „regimului special” pe informații pe care șefii de instituții pur și simplu le doresc ținute la secret, Țiplea n-a comentat, precizând că el s-a gândit doar la aspectele ce țin de cercetarea științifică.
Conform proiectului de lege, informațiile de regim special ar fi fost definite ca fiind „orice informație care privește cercetări științifice în curs de derulare sau finalizate, rezultate și metodologii ale cercetărilor științifice, informații privind secrete comerciale, patente”.
Această definiție largă ar permite, de pildă, ca și studiile făcute înainte de un proiect de act normativ să fie ascunse de ochii publicului.
Și termenul de 5 ani pentru publicarea din oficiu a informațiilor publice era vag definit, iar în baza acestei prevederi, unele instituții ar fi putut refuza să ofere acces la informații mai vechi de 5 ani.
Proiectul de lege:
Nu de frica presei
Legea 544/2001 deja protejează informațiile asupra cărora există un drept de proprietate intelectuală ori industrială, dar și secretele comerciale, printr-o prevedere explicită, la articolul 12.
România are și Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, unde de asemenea se prevede că informațiile secret de serviciu sunt exceptate de la comunicarea publică.
Așadar, este greu de explicat de ce parlamentarii liberali au simțit nevoia să mai introducă și informațiile cu „regim special”, altfel decât că au vrut să ofere o pârghie pentru ascunderea unor informații.
„Nu mă interesa accesul restricționat la informații, este foarte clar că presa are acces la informații, e normal și corect. Dar în continuare cred că e nevoie ca rezultatul studiilor de cercetare să fie protejat”, a spus Țiplea.
Foarte ofensiv, parlamentarul a reproșat că alte inițiative de-ale sale nu au ajuns în spațiul public, în timp ce aceasta, între timp retrasă, este în centrul atenției. Întrebat de ce, dacă inițiativa era bună, a fost retrasă de parlamentarii inițiatori, Țiplea n-a mai răspuns. „Nu am ce să mai vorbesc cu dvs”, a conchis el.
Retragerea vine în contextul în care 15 ONG-uri au prezentat, marți, o opinie prin care critică inițiativa legislativă a liberalilor.
Citește aici opinia ONG-urilor: