Deputatul Silviu Dehelean, membru al comisiei juridice a camerei inferioare, a depus la Parlament, împreună cu fostul ministru al Justiției Stelian Ion un proiect de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală, așa încât dosarele penale să nu mai fie închise fără ca autorii unor infracțiuni să fie trași la răspundere.
Practic, Dehelean și Ion vor punerea în acord a Codurilor cu decizii prin care CCR a ușurat viața celor care au săvârșit fapte penale, îngreunând anchetarea și judecarea lor.
„Portițe” închise
„Obiectivul proiectului de lege este punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale astfel încât să nu se repete situația prescripției răspunderii penale, soldată cu închiderea a mii de dosare de corupție și criminalitate organizată”, a transmis, printr-un comunicat, Silviu Dehelean.
„Modificarea Codurilor penale reprezintă un jalon în PNRR, trebuie să intre în vigoare până la sfârșitul anului și e deja un obicei al majorității PSDNL-UDMR să nu modifice legile conform deciziilor CCR, mai ales în domeniul penal, astfel încât să lase portițe infractorilor. S-a întâmplat deja în privința prescrierii și mii de dosare cu prejudicii de miliarde de lei, de corupție, crimă organizată și evaziune fiscală, se vor închide”, își motivează acesta demersul.
Redefinirea abuzului în serviciu
Pentru a preveni o astfel de situație, Dehelean și Ion au inițiat punerea în acord a Codului penal și Codului de procedură penală cu deciziile CCR, precum și cu propuneri venite din partea societății civile.
Este vorba despre 10 decizii ale CCR care nu au fost urmate de demersuri de punere în acord a Codurilor cu dispozițiile Legii fundamentale. Printre ele se numără Decizia CCR nr. 392/2017 prin care judecătorii constituționali au arătat că trebuie să existe un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
Contactat de BIHOREANUL, Dehelean a amintit că în guvernările PSD Grindeanu, Tudose și Dăncilă, PSD voia să condiționeze tragerea la răspunderea penală de „furtul” de la pragul valoric de 200.000 lei în sus prin abuz în serviciu, și numai dacă prin săvârșirea faptei se încalcă acte legislative de regim superior, cum sunt legile organice și ordonanțele de Guvern, o decizie a CCR „consfințind” această definiție a infracțiunii de abuz în serviciu. „Noi nu putem schimba faptul că abuz în serviciu înseamnă, potrivit CCR, doar încălcarea unei legi sau a unei ordonanțe, dar putem impune un prag coborât, cum este salariul minim pe economie”, a explicat liderul USR Bihor.
De la acest prag valoric au plecat protestele din 2017 împotriva OUG 13, care stabilea un prag atât de mare încât practic fapta era dezincriminată.
Nu doar corupția
Pe de altă parte, Dehelean și Ion au în vedere, prin proiectul de modificare a Codurilor, și completarea unor „goluri” din legislația în vigoare, chiar dacă vizate nu sunt fapte de corupție.
Astfel, a exemplificat deputatul bihorean, proiectul propune inclusiv completarea unor definiții pentru infracțiunile rutiere. De pildă, în prezent este considerată infracțiune conducerea fără permis, pe drumurile publice, a numeroase tipuri de autovehicule, dar nu și a tractoarelor forestiere și tractoarelor agricole, astfel încât prin amendamentele formulate se intenționează sancționarea cu închisoare de la 1 la 3 ani sau cu amendă și conducerea fără permis a acestor autovehicule.