Desant liberal la Oradea: Ludovic Orban va asista la dezvelirea statuii lui Ion I.C. Brătianu, „regele neîncoronat" al Marii Uniri

Primăria Oradea deschide vineri, 24 noiembrie, ciclul de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri printr-o festivitate la care va fi prezent şi preşedintele PNL, Ludovic Orban: dezvelirea statuii marelui om de stat liberal Ion I.C. Brătianu, premierul unificării, la 90 de ani de la moartea acestuia.

Cu această ocazie, la Oradea va avea loc şi o reuniune a Biroului Permanent Naţional al PNL.

Doi ani pentru un... vultur

Ceremonia dezvelirii statuii lui Ion I.C. Brătianu, organizată pe latura dinspre malul Crişului a Parcului Brătianu, între hotelurile Continental şi Hilton, va începe la ora 13, iar pe durata ei, de aproximativ o oră, traficul rutier va fi deviat pe latura opusă a Parcului, cea dinspre hotelul Elite.

Festivitatea va fi deschisă de salutul drapelului de luptă şi intonarea Imnului Naţional, după care statuia lui Ion I.C. Brătianu, deja amplasată, va fi dezvelită şi sfinţită, ceremonialul continuând cu alocuţiuni şi depuneri de jerbe de flori, în încheiere fiind programată defilarea unui detaşament de onoare.

Statuia a fost realizată la nivelul solului, fără soclu, purtând semnătura sculptorului Radu Ciobanu, care a câştigat concursul de idei organizat în acest scop de municipalitate în anul 2015. Realizarea monumentului a fost întârziată de Comisia Naţională a Monumentelor de For Public, care în acel an a cerut refacerea proiectului pe motiv că ansamblul statuar avea şi un vultur cu aripile deschise, simbol al măreţiei, dar a cărui îndepărtare a fost cerută fiindcă pe statuile din România ar fi prea mulţi vulturi.

Statuia are, în final, acest element zoomorf, chiar cu aprobarea aceleiaşi Comisii, care a renunţat la propriile considerente anterioare.

Un mare om de stat

După ceremonia dezvelirii statuii, la ora 16, în sala Traian Moşoiu a municipalităţii va avea loc şi o conferinţă dedicată personalităţii marcante a lui Ion I.C. Brătianu, considerat „regele neîncoronat" al Unirii din 1918.

Născut pe 20 august 1864 la Florica, în judeţul Argeş, şi decedat la 24 noiembrie 1927 la Bucureşti, Ion I.C. Brătianu a dominat cu autoritate viaţa politică a României timp de două decenii, întreaga sa carieră confundându-se cu activitatea PNL, iar în istorie a rămas nu doar ca premierul care a contribuit cel mai mult la Marea Unire, ci şi ca politicianul cel mai reformator al României moderne şi, în egală măsură, cel mai marcant om de stat din istoria modernă a ţării.

Ales în Parlament la 31 de ani, inginerul Ionel Brătianu a ajuns la 33 de ani ministru al Lucrărilor Publice, demnitate în care şi l-a luat ca principal consilier pe Anghel Saligny. În 1902, când a exercitat şi portofoliul Afacerilor Externe, s-a distins prin preocuparea specială pentru românii din Imperiul Otoman şi Austro-Ungar, acordând sprijin moral, politic şi financiar mai ales românilor din Transilvania.

Ion I.C. Brătianu a devenit premier al României (preşedinte al Consiliului de Miniştri) pentru prima oară în decembrie 1908, iar două luni mai târziu şi preşedinte al PNL. În 1910 a demisionat, după ce i-a fost respinsă reforma electorală pentru extinderea dreptului de vot, iar în 1913 a luptat în al doilea Război Balcanic. În 1914, a redevenit prim-ministru, militând până în 1916 pentru intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei (Franţa, Marea Britanie etc), cu care a negociat garantarea unirii marilor provincii ale României.

România Mare şi modernă

După Marele Război, a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles, abilităţilor sale diplomatice, ca şi farmecului personal şi marelui nume al Reginei Maria, datorându-se convingerea aliaţilor cu privire la justeţea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.

Exercitând de mai multe ori conducerea ministerelor Lucrărilor Publice, Externelor, de Interne şi de Război, şi prim-ministru de cinci ori (cu întreruperi între 1909 şi 1927), Ion I. C. Brătianu a dominat cu autoritate viaţa politică din România, inclusiv pe Regele Ferdinand (motiv pentru care adversarii l-au considerat "regele neîncoronat"), contemporanii, dar şi istoricii ulterior considerând că acest lucru s-a datorat unei vocaţii native şi excepţionale de conducător şi de reformator.

De altfel, în timpul uneia dintre guvernările sale a fost elaborată Constituţia din 1923, apreciată şi în prezent ca fiind cea mai modernă din istoria României.