Descentralizare sau baronizare? După 23 de ani de promisiuni, o parte din atribuţiile ministerelor sunt predate autorităţilor locale

De două decenii se rostesc discursuri şi se promite mai multă autonomie locală. Săptămâna trecută, marţi, însă, Guvernul şi-a asumat răspunderea pe prima lege a descentralizării. Cum nicio formaţiune nu a depus o moţiune de cenzură, proiectul a fost considerat adoptat sâmbătă şi poate intra în vigoare din prima lună a anului viitor.

USL şi UDMR afirmă că, deşi redusă faţă de varianta iniţială, legea e un succes. Căci, chiar dacă prima impresie este sporirea puterii "baronilor", aleşii locali vor administra mai bine domeniile decât miniştrii ori şefii de oficii şi agenţii, care sunt numiţi şi răspund în faţa unui singur om: şeful Guvernului. Din opoziţie, singurii în dezacord sunt democrat-liberalii. Cândva partid al primarilor, PDL susţine că legea e "un dezastru", deoarece "judeţele sunt transformate în feude în care preşedinţii de consilii judeţene devin vătafi".

BIHOREANUL vă prezintă legea descentralizării, instituţiile ce vor fi transferate, precum şi argumentele pro şi contra ale reprezentanţilor administraţiilor locale.

Autonomie egală şi controlată

După ce, la fel ca guvernele PDL, a vorbit mai bine de un an despre regionalizare, punând carul înaintea boilor, USL a revenit la ordinea logică, realizând întâi descentralizarea. Coordonat de vicepremierul Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, proiectul privind transferarea unora din atribuţiile ministerelor, agenţiilor şi oficiilor guvernamentale în subordinea autorităţilor locale a fost depus marţea trecută la Parlament, prin asumarea răspunderii Guvernului, după ce au fost acceptate peste 500 din cele 2.500 de amendamente ale parlamentarilor.

Principiul legii e simplu: creşterea autonomiei locale, în ideea că reprezentanţii comunităţilor ştiu mai bine decât politicienii de la centru care sunt nevoile acestora şi, tocmai fiindcă sunt mai apropiaţi de cetăţeni, au interesul să le satisfacă mai bine. Vor fi descentralizate competenţe din 6 domenii: sănătate, agricultură, mediu, turism, cultură şi parţial învăţământ preuniversitar, autorităţile locale urmând să le administreze, iar Guvernul să-şi păstreze atribuţiile de elaborare şi implementare a politicilor naţionale, precum şi cele de control şi inspecţie.

Judeţe mai puternice

Administraţiile locale vor avea mai multe răspunderi, dar şi mai multe pârghii de dezvoltare. În domeniul agriculturii, CJ Bihor va prelua Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, cu întregul patrimoniu (sediu, laboratoare, ateliere, magazine de pesticide în Oradea, Aleşd, Marghita şi Salonta, lacuri, iazuri şi terenuri în Cefa, Mădăras, Avram Iancu şi Nojorid). Acelaşi lucru se întâmplă şi în domeniul sanitar, unde CJ va îngloba Direcţia de Sănătate Publică şi îi va prelua sediul. Ambele direcţii îşi vor păstra actualele atribuţii, dar vor putea primi şi altele în plus, prin Hotărâri de Consiliu Judeţean, în funcţie de necesităţi.

În ce priveşte cultura, vor fi mai multe schimbări: CJ preia Direcţia de Cultură, dar nu şi toate atribuţiile. Autorităţile judeţene vor putea declanşa, de pildă, proceduri de clasificare a monumentelor istorice, căci comisia zonală de la Cluj va fi înlocuită de comisii judeţene, dar ultimul cuvânt va aparţine tot Ministerului Culturii.

CJ va primi şi actuala Agenţie pentru Protecţia Mediului (cu sediu, laboratoare şi platformă meteo), urmând să-şi desfiinţeze compartimentul de profil din aparatul propriu. La fel ca în cazul agriculturii, sănătăţii şi culturii, CJ va gestiona protecţia mediului şi va exercita toate atribuţiile actualei APM, va putea să adauge şi altele, iar taxele pentru avizele şi autorizaţiile emise vor rămâne la judeţ, pentru investiţii. Aribuţiile de control vor fi exercitate de structura rămasă în subordinea Guvernului (Garda de Mediu), pe principiul că autorităţile locale nu pot şi să reglementeze, şi să execute, şi să controleze propriile activităţi.

În fine, proiectul mai prevede transferarea la CJ a direcţiilor de tineret, cu sediu şi cu taberele pentru copii (Urviş, Roşia şi Bratca).

La localităţi

Şi consiliile locale vor primi sarcini şi patrimoniu din domeniul tineretului şi sportului. Primăriile vor gestiona palatele copiilor (Oradea) şi cluburile elevilor (Oradea, Aleşd, Marghita şi Salonta), plus cluburile sportive ce funcţionează pe raza localităţilor (Oradea - CSŞ Bihorul al Liceului cu Program Sportiv Bihorul, cu baze, săli şi terenuri de antrenament, iar Şteiul - CSŞ Ştei, ce funcţionează pe lângă Liceul Avram Iancu).

Tot consiliilor locale le vor fi transferate atribuţiile de organizare şi desfăşurare a turismului, ca de pildă elaborarea şi aprobarea planurilor de dezvoltare turistică, omologarea traseelor turistice şi bazelor de schi, organizarea centrelor de informare turistică. La fel ca şi consiliile judeţene, consiliile locale nu vor putea micşora atribuţiile primite, ci doar adăuga şi altele, iar acolo unde legea prevede că pot încasa taxe, veniturile vor rămâne la bugetele locale.

În fine, ca în cazul serviciilor preluate de judeţe, cele transferate localităţilor vor primi şi bugetele necesare (anul viitor identice cu cele din 2013). În principiu, angajaţii îşi vor păstra posturile şi drepturile salariale, dar autorităţile locale vor putea modifica organigramele. Şefii structurilor descentralizate vor fi numiţi de primari şi preşedinţii de CJ, cu aprobarea consiliilor, după ce vor câştiga concursurile pentru posturi.

Între bine şi prea puţin

Cele mai câştigate de pe urma descentralizării vor fi judeţele şi mai puţin localităţile, care primesc atribuţii sub cele la care se aşteptau. De pildă, deşi se propusese transferarea către primării a cinematografelor şi a structurilor de ordine publică ale Poliţiei, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Tot faţă de varianta iniţială a proiectului, nu vor fi descentralizate o serie de servicii care puteau contribui mai mult la dezvoltarea locală, precum Agenţiile de Prestaţii Sociale şi AJOFM-urile. Acesta este şi motivul pentru care Asociaţia Oraşelor din România afirmă că oraşele au fost dezavantajate.

Preşedintele liberal al CJ Bihor, Cornel Popa, se declară mulţumit de lege: "E un prim pas. Dacă serviciile transferate vor fi stabile şi vor da rezultate bune, se vor putea descentraliza şi altele". Satisfăcut e şi vicele pesedist Ioan Mang, care consideră legea drept "primul pas serios făcut pentru a ne rupe definitiv de administraţia de tip comunist". Totuşi, Mang şi-ar fi dorit ca judeţul să primească şi AJOFM, deoarece local se cunosc mai bine decât la centru nevoile privind forţa de muncă.

"Eu aş fi descentralizat tot!", spune, radical, celălalt vicepreşedinte al CJ, udemeristul Alexandru Kiss, care argumentează cu rezultatele foarte bune ale descentralizării spitalelor de către fostul ministru bihorean Cseke Attila. "Eu nu înţeleg de ce se teme lumea de descentralizare şi de autonomie. Nici medicii n-au vrut ca spitalele să fie la Primărie sau la judeţ, dar vedeţi că acum situaţia lor e mult mai bună". Rezumând, Kiss enumeră cel puţin 4 avantaje ale descentralizării: decizia se ia local, mai repede şi mai bine, serviciile vor fi mai eficiente, măresc patrimoniul administraţiilor locale şi veniturile la bugetele locale.

"Un dezastru"

Total împotriva descentralizării USL se pronunţă, însă, preşedintele PDL Bihor, Gavrilă Ghilea (foto), fost viceprimar al Oradiei, vicepreşedinte CJ şi prefect. "Judeţele devin feude în care preşedinţii de consilii judeţene taie şi spânzură. Toate puterile date vătafului judeţean pot deveni instrumente de presiune politică care afectează cetăţeanul", avertizează Ghilea.

Altfel spus, având puterea de a emite avize şi aprobări, firmele vor fi şantajate să facă donaţii în anii electorali. În aceeaşi logică, Ghilea consideră că "angajaţii din structurile descentralizate ajung la mâna preşedinţilor de CJ şi, dacă nu vor executa comenzile politice ale acestora, vor fi demişi". La fel, însă, ba chiar mai rău s-a întâmplat şi în anii anteriori, când prefecţii au măturat toţi indezirabilii din serviciile guvernamentale aşa-zis descentralizate.

Până una-alta, chiar dacă opoziţia se teme de drobul de sare, e cert că avantajele descentralizării vor depăşi orice dezavantaje. Cât despre abuzuri, există instituţii de control şi parchete, care în mod sigur vor cerceta cu mai mult curaj un primar ori un preşedinte de consiliu judeţean decât pe un ministru.

Preşedintele Traian Băsescu s-a pronunţat împotriva legii descentralizării în varianta USL, spunând că este "o crimă administrativă", pentru că "se uită definiţia statului român, care e stat unitar". Băsescu susţine că, transferate la autorităţile locale, serviciile guvernamentale vor funcţiona diferit de la un judeţ sau altul. Nici vorbă, zice deputatul Cseke Attila (foto), membru în Comisia de administraţie publică: "Şi în subordinea autorităţilor locale, instituţiile transferate de Guvern vor acţiona după legi valabile la nivel naţional, iar atribuţiile de control rămân oricum la Bucureşti".

O altă direcţie de atac e degringolada ce poate ieşi de pe urma descentralizării. "Vă dau scris că dacă vor face această mişcare, antinaţională, vor trebui sa reînfiinţeze în câteva luni noi direcţii", a spus Băsescu. În ce priveşte acest risc, el există, deoarece în următoarele 60 de zile Guvernul va trebui să schimbe 20 de legi ce reglementau activităţile predate autorităţilor locale, iar şansa să nu se încadreze în termen e reală.

Pe de altă parte, preşedintele va avea posibilitatea să amâne promulgarea legii (20 de zile), să sesizeze Curtea Constituţională dacă îi găseşte hibe, iar apoi să amâne din nou promulgarea încă 10 zile.