Cetatea Oradea este departe de a-şi fi dezvăluit toate secretele. Săpăturile de descărcare arheologică desfăşurate în incinta capelei gotice situată în subsolul Corpului A care va adăposti viitorul muzeu al fortificaţiei, au scos la iveală o piatră funerară veche de 600 de ani, care se află într-o foarte bună stare de conservare.

Conform unui comunicat al municipalităţii, descoperirea este cu atât mai importantă cu cât în incinta fortificaţiei nu au mai fost descoperite pietre tombale întregi de cel puţin 130 de ani.

Un colţ al pietrei de mormânt a fost descoperit de arheologii Muzeului Ţării Crişurilor la sfârşitul lunii mai, dar lespedea a fost dezgropată integral abia în cursul acestei luni. Arheologii au fost nevoiţi să lucreze cu o atenţie deosebită pentru a nu deteriora piesa.

Cu cruce celtică

Piatra tombală a fost descoperită la 2,5 metri adâncime faţă de actualul nivel de călcare, aşezată pe direcţia Est-Vest, şi acoperă un cavou construit din cărămizi în latura nordică a fostei catedrale gotice.

Lespedea din calcar este lungă de 160 centimetri, lată de 80 centimetri, are o grosime de 25 centimetri şi cântăreşte 750 kilograme. Marginea ei conţine un text funerar, compus din litere gotice de 10 centimetri lungime, 1,5 centimetri lăţime şi de adâncimi variabile.

Din cauza dimesiunii reduse a pietrei tombale, sculptorul a fost nevoit să folosească frecvent prescurtări, fapt care îngreunează descifrarea textului. Suprafaţa piesei este acoperită de un simbol funerar simplu compus dintr-o cruce malteză, un coif şi un scut marcat la rândul său cu o cruce. Lespedea are la ambele capete două inele din fier cu rolul de a ajuta la ridicarea pietrei.

Un orădean pe nume Conrad

"Deşi piatra este puţin mişcată, nu există semne de vandalizare. După toate probabilităţile a fost împinsă de stratul de pământ care o acoperea", a declarat Dumitru Sim, şeful Biroului Turism, Cultură şi Regenerare Urbană din Primărie.

Sim a mai spus că, după toate probabilităţile, cavoul aparţine unui orădean destul de înstărit pentru a-şi pregăti un loc de veci în biserică, dar nu suficient pentru a-şi comanda un cavou din marmură bogat ornamentat. "Din primele cercetări rezultă că avem de-a face cu un mic burghez de origine germană, pe nume Conrad, suficient de bogat de pentru a-şi cumpăra un cavou în incinta catedralei, conform credinţei că aşa va avea un acces mai uşor la rai", a spus Sim.

Deocamdată este dificil de spus dacă burghezul a şi fost înmormântat la Oradea. Întrucât pe lespede nu sunt trecuţi anii între care a trăit Conrad, este posibil ca acesta doar să îşi fi pregătit cavoul dar să fi fost înmormântat altundeva.

În incinta Cetăţii au mai fost descoperite de-a lungul timpului pietrele tombale ale unor episcopi orădeni precum Andreea Scolari, Sigismund Thurzo sau Jackh de Coşeiu care au şi fost înmormântaţi în catedrala episcopală gotică aflată astăzi ca ruină în curtea interioară a fortificaţiei. Aceste lespezi de morminte pot fi văzute astăzi în sacristia Basilici Minor din Oradea.