Începând de luni, 2 martie, cursele Tarom între Oradea şi Bucureşti au fost suspendate, urmând ca reluarea lor să fie anunţată în cursul lunii mai. Decizia conducerii companiei naţionale de transporturi aeriene a fost luată la începutul lunii trecute, chiar dacă Aeroportul din Oradea va fi închis temporar abia de luna viitoare, din 22 aprilie.
Supendarea decisă de Tarom are ca motivaţie faptul că piloţii companiei trebuie să respecte manualul de zbor al acesteia, care prevede că nu se poate opera pe un aeroport care nu are active toate sistemele de ghidaj la sol.
Aeroportul din Oradea este în această situaţie deoarece, din 2 martie, a început dezafectarea parţială a unora dintre aceste sisteme, necesară pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii aeroportuare.
"De azi (n.r. – luni, 2 martie), Tarom nu mai operează la Oradea, dar aeroportul este în continuare deschis şi operează aici alte companii, cu zboruri charter, precum şi cu elicoptere, deoarece manualele lor de operare sunt altele decât normele interne ale Tarom", a declarat pentru BIHOREANUL Horia Carţiş, şeful de cabinet al preşedintelui CJ, instituţia în subordinea căreia funcţionează aeroportul orădean.
Potrivit acestuia, Aeroportul din Oradea va fi închis, conform graficului de lucrări stabilit iniţial, doar între 22 aprilie şi 20 iunie, urmând ca la această dată infrastructura să fie redeschisă integral şi pusă la dispoziţia tuturor operatorilor.
Până în 20 iunie, cei care doresc să ajungă la Bucureşti cu avionul sunt nevoiţi să se îndrepte spre cele două aeroporturi mai apropiate, de la Cluj ori de la Timişoara.
Până în prezent, compania Tarom opera la Oradea 13 zboruri săptămânal.
Închiderea provizorie a pistei Aeroportului orădean şi, implicit, suspendarea zborurilor va fi necesară pentru derularea lucrărilor de modernizare a infrastructurii, derulate de asocierea Porr Construct - Teerag - Asdaq Aktiengesselschaft - Col Air. Acestea valorează 79,9 milioane lei (cu 21,3 milioane sub valoarea estimată) şi fac parte dintr-un proiect cu fonduri europene ce prevede înlocuirea pistei actuale (lungă de 1.800 metri) cu una nouă, de 2.100 metri, şi lată de 45 lăţime (faţă de 30 metri, cât are pista de acum).
De asemenea, vor mai fi construite două căi de rulare-degajare, o platformă de îmbarcare-debarcare pe care să poată staţiona şase aeronave, inclusiv de tip C (mari), sisteme de balizaj luminos de categoria II de operare, cu lumini inclusiv pe axul longitudinal, nu doar pe marginea pistei, sisteme de alimentare cu energie electrică de bază şi de rezervă, sisteme de telecomandă pentru sistemele de balizaj, sisteme de iluminat pentru platforma de îmbarcare-debarcare şi chiar şi o uzină electrică nouă, care să asigure consumul de bază şi de rezervă pentru sistemele de balizaj.