Despărţire cu forţa: elevii români "rupţi" de cei maghiari fiindcă sunt violenţi şi manelişti

"Bozgorii" sunt împiedicaţi să urce în şcoală pe scara principală ca toată lumea, nu au voie pe terenul de sport şi iau palme peste cap de la românii majoritari pe motiv că sunt "unguri proşti".

Scenele nu sunt desprinse dintr-un film prost, ci apar într-o lucrare sociologică comandată de primarul UDMR de Salonta pentru a justifica necesitatea separării elevilor salontani pe criterii etnice. Şi a reuşit să trezească indignarea elevilor şi a profesorilor din şcoală. Români şi maghiari, deopotrivă...

Românii cu românii...

Începând de anul viitor, elevii salontani vor învăţa în şcoli separate pe criterii etnice. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a dat curs săptămâna trecută propunerii înaintate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor de înfiinţare a unei Şcoli cu clasele I-XII cu predare exclusivă în limba maghiară. Instituţia va funcţiona din septembrie 2011 prin includerea tuturor claselor secţiilor maghiare existente în şcolile din localitate.

BIHOREANUL a aflat că măsura a fost luată la cererea primarului Laszlo Torok (foto) şi e argumentată printr-un studiu controversat, conform căruia elevii români manelişti, bătăuşi şi needucaţi îi umilesc şi agresează pe colegii maghiari, chiar sub ochii profesorilor.

Studiul de oportunitate realizat de sociologul orădean Adrian Hatos are la bază o cercetare mai veche făcută pe elevii din clasa a VIII-a din tot judeţul, căreia i s-a adăugat un sondaj de opinie făcut pe 300 de adulţi români şi maghiari cu privire la oportunitatea înfiinţării unei şcoli cu predare exclusiv în limba maghiară şi concluziile unor discuţii de două ore purtate cu 19 părinţi şi elevi maghiari. Concluziile sunt şocante! 

Lagărul "Arany Janos"

Studiul universitarului porneşte de la ideea că elevii maghiari care învaţă într-o şcoală mixtă, chiar şi la secţia maghiară, iau note mai mici decât românii. Hatos susţine că, minoritari fiind, aceştia suferă de "o absenţă a puterii" şi dezvoltă o reacţie negativă faţă de şcoală, iar profesorii maghiari sunt mai exigenţi şi dau note mai mici. Dar, cum el însuşi constată că diferenţa între mediile claselor române şi maghiare e prea mică pentru a avea relevanţă ştiinţifică, autorul apelează în final la argumentul violenţei: maghiarii sunt abuzaţi în şcoală!

Sociologul a organizat în octombrie la Primăria Salonta două discuţii de grup cu 8 elevi de clasa a XI-a şi a XII-a din liceul salontan, respectiv cu 11 părinţi, toţi de etnie maghiară. Dincolo de faptul că grupul e total nereprezentativ pentru o comunitate de peste 10.000 de maghiari din cei 18.000 de locuitori, concluziile discuţiilor sunt răvăşitoare prin absurdul lor. Practic, toate amintirile maghiarilor despre şcoala mixtă sunt umilitoare şi dureroase, singurul avantaj fiind că învaţă mai uşor limba română...

Numai de rău

Elevii de etnie maghiară intervievaţi se plâng că "elevii români ne insultă, ne zic unguri proşti, bozgori", că "se mai întâmplă, când urc scările în şcoală să primesc una peste ceafă numai pentru că sunt maghiar", că "elevii de serviciu români îi umilesc pe maghiari, pentru că îi împiedică să urce în clasă pe scara principală şi îi obligă să meargă pe drumul mai lung", sau că "la coadă la bufetul din curtea şcolii românii se bagă peste rând în faţă" iar "anul trecut, un elev a luat bătaie doar pentru că era maghiar".

Un alt argument pentru segregare este faptul că deşi şcoala se numeşte Arany Janos, după numele poetului salontan, omagiat printr-o statuie la intrarea în clădire, maghiarii sunt deranjaţi de amplasarea "nepotrivită", la palierul dintre cele două etaje, a bustului poetului Mihai Eminescu. Elevii se mai plâng că românii pun manele la staţia şcolii şi că toate clasele maghiare au litere de la capătul alfabetului, astfel că la premierile de sfârşit de an nu mai rămâne nimeni să aplaude elevii unguri!

La rândul lor, părinţii susţin că "copiii români nu sunt educaţi cum se cuvine în familie, sunt mai duri, mai agresivi", găsind şi o explicaţie pentru asta: "Oamenii aceia s-au format în altă parte (sunt venetici - n.r.) şi nu au cum să se identifice cu aceste locuri". O temere a adulţilor este că, împrietenindu-se maghiarii cu românii, vor apărea căsătorii mixte. Aşa că trebuie despărţiţi de mici!

"Nici vorbă!"

Documentul a declanşat furtună în şcoală. Dacă ar fi adevărate, faptele ar trebui să ducă la sancţionarea drastică a corpului profesoral. "Sunt revoltat! Nimeni nu se opune înfiinţării unei şcoli maghiare, dar să nu ne terfelească şcoala şi copiii", declară directorul Liviu Galea (foto), care apreciiază că românii şi maghiarii învaţă împreună, fără probleme, din 1909, de la înfiinţarea instituţiei.

"Din 1990, când am venit profesor, nu s-a făcut nicio sesizare, verbală măcar, că un copil ar fi fost agresat pentru că e maghiar", zice Galea. Directorul susţine că staţia şcolii nu funcţionează şi, chiar dacă ar funcţiona, n-ar difuza manele, iar clasele de limba maghiară au fost botezate deja de doi ani cu litere apropiate de începutul alfabetului, tocmai pentru a stimula elevii unguri. "Nici acum, că ne-au definit copiii în români şi maghiari, nu au apărut discuţii între elevi", zice directorul.

Indignaţi, dascălii vor să se îndrepte împotriva realizatorului studiului. "Şi-a bătut joc de noi. Vom face plângere penală pentru defăimare împotriva domnului Hatos şi vom înainta o reclamaţie rectorului Universităţii Oradea", spune directorul. Pentru început, au trimis un protest Inspectoratului, sub semnătura a 57 de profesori. Mulţi de etnie maghiară...

Un studiu la comandă

Profesorii susţin că studiul a fost făcut "la comandă", pentru a despărţi elevii cu orice preţ. "Primăria a comandat concluzia, iar studiul a ieşit aşa cum s-a cerut", zice profesorul Romulus Boeriu. Colegul său, Illyes Laszlo (foto), de etnie maghiară, e şi mai supărat şi spune că salontanii au fost minţiţi pe faţă. Asta, fiindcă la Inspectorat, pe lângă studiul lui Hatos a fost depusă şi o listă cu 3.000 de semnături, care să lase aparenţa că există o puternică dorinţă de segregare.

"E o manipulare grosolană. Oamenii au semnat pentru înfiinţarea unei şcoli în limba maghiară, cum scrie pe capul de tabel, nu pentru separarea copiilor maghiari de cei români!", spune Illyes, care susţine că până şi elevii refuză separarea etnică. "Am întrebat peste 100 de copii maghiari, nu 8 cum e în studiu, şi toţi spun că e o idee rea. Fetiţa mea, care este clasa a VII-a, mi-a spus că dacă şcola se rupe va trece la secţia română".

Profesorul consideră că înfiinţarea noii şcoli este o "discriminare a maghiarilor de către maghiari" pentru că nu le mai lasă acestora posibilitatea să îşi dea copiii la o şcoală mixtă. Separarea va genera doar probleme. "Vor apărea diferenţe etnice. Acum se face şcoală maghiară şi şcoală română, apoi va fi spital maghiar şi român, apoi stradă maghiară şi română şi cine ştie unde vom ajunge", avertizează dascălul.

Răul, însă, a fost deja făcut. Politicienii au hotărât că maghiarii nu pot convieţui cu românii. Pentru început, în şcoală...

"Nu comentez nimic. Lăsaţi-mi întrebările în scris şi o să vă răspund în termenul legal"

Aceasta a fost singura declaraţie a primarului Laszlo Torok, liderul UDMR Salonta

UN STUDIU LA COMANDĂ
"E cuvântul copiilor"

Contactat de BIHOREANUL, conferenţiarul universitar Adrian Hatos s-a declarat surprins de vâlva creată de studiul său. "Până la urmă, e vorba de cuvântul copiilor care reclamă că au fost agresaţi. Dacă există dubii cu privire la corectitudinea studiului voi prezenta înregistrările discuţiilor", se disculpă sociologul.

Adrian Hatos spune că nu a vizitat şcoala pentru că ar fi fost irelevant. "Acest gen de agresiuni sunt făcute de elevii scandalagii şi nu ai cum să le prevezi". El recunoaşte că separarea etnică nu garantează dispariţia violenţelor. "Cu siguranţă în clasele maghiare din şcolile maghiare vor fi bătăuşi care îşi vor agresa colegii". Doar că atunci nu se va mai pune problema discriminării etnice...

Studiul a costat 20.000 lei, a fost plătit de Primăria Salonta şi a copiat modelul unei lucrări similare finanţate de Inspectoratul Şcolar pentru a justifica separarea elevilor români şi maghiari din Marghita. "Acolo a fost aceeaşi problemă şi s-a găsit aceeaşi soluţie. Ipoteza mea este că la Marghita a existat o înţelegere între PDL şi UDMR cu privire la ruperea şcolii, iar UDMR Salonta a plusat cerând condiţii similare, şi de aici toate discuţiile", spune Hatos. Un argument în plus că ruperea şcolilor mixte s-a făcut la comandă politică, fără nicio legătură cu realitatea...