Zeci de orădeni care filmau cu telefonul, turişti cu rucsacul în spate şi oficialităţi locale şi judeţene la patru ace au participat vineri la festivităţile organizate de Instituţia Prefectului de "Ziua imnului", pe platoul din faţa Primăriei.

La eveniment au luat parte, printre mulţi alţii, subprefectul Iulius Delorean, preşedintele Consiliului Judeţean, Pasztor Sandor, primarul Ilie Bolojan, deputatul Lucia Varga, aleşi locali şi judeţeni, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate.

Festivităţile au debutat cu un ceremonial militar şi religios constând în prezentarea drapelului de luptă şi rugăciunea oficiată de preotul Garnizoanei Oradea, Mircea Ioniţă.

Chemare la emancipare

"Acordurile solemne ale imnului naţional al României, "Deşteaptă-te, române", compus de Anton Pann pe versurile lui Andrei Mureşanu au devenit un simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, iar astăzi reprezintă o chemare spre emancipare naţională şi social politică a tuturor românilor", a dat citire subprefectul Iulius Delorean mesajului prefectului Claudiu Pop.

Generalul în rezervă, Vasile Creţ, preşedintele filialei bihorene a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, a declarat în luarea sa de cuvânt că "Deşteaptă-te, române" prin ceea ce emană, "exprimă voinţa neamului şi istoria noastră".

Ceremonialul s-a încheiat cu o intonare emoţionantă a imnului de stat de către una din solistele ansamblului "Junii Bihorului", Marina Cîrţi, şi cu defilarea gărzii de onoare formată din transmisionişti, pompieri şi poliţişti de frontieră.

De la "Marşul triumfal" la "Deşteaptă-te, române!"

Ziua imnului naţional a fost instituită în 29 iulie 1998 prin Legea 99. Oficial, începând din 1862, la festivităţile oficiale a fost intonat, ca imn naţional, "Marşul triumfal şi primirea stagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor" compus de Eduard Hubsch, care a fost înlocuit în 1884 cu "Trăiască Regele" pe versuri de Vasile Alecsandri.

În comunism, începând din 1947, imnul Republicii Populare Române a fost "Zdrobite cătuşe", pe muzica lui Matei Socor, care în 1953 a fost înlocuit de "Te slăvim, Românie" tot de Socor, dar pe versuri de Eugen Frunză şi Dan Deşliu.

Din 1977, imnul naţional al Republicii Socialiste România a fost "Trei culori cunosc pe lume", inspirat dintr-un cântec patriotic compus de Cristian Porumbescu, pentru ca după evenimentele din decembrie 1989 să fie înlocuit cu "Deşteaptă-te, române!" mult intonat de revoluţionarii anticomunişti.