Principalul vinovat e proiectantul! Expertiza comandată de Primărie unor specialişti ai Universităţii Tehnice din Timişoara arată că alunecările de teren care au distrus grădina publică Ciuperca au fost cauzate de proiectarea neglijentă a lucrărilor, în absenţa unor studii de stabilitate, cu drenarea insuficientă a versantului, dar şi de tasarea superficială de către constructor a pământului de adaos.
"Au fost probleme de proiectare cu componente de execuţie legate de compactări", rezumă primarul Ilie Bolojan.
Un proiect mediocru
La trei luni după alunecările de teren care au avariat serios grădina publică, amenajată cu fonduri europene de 1,6 milioane euro, experţii plătiţi de Primărie au dat verdictul. Specialiştii timişoreni, coordonaţi de profesorul Marin Marin, vicepreşedintele Societăţii Române de Geotehnică şi Fundaţii, susţin că principalul vinovat este firma de proiectare Poliart, aparţinând arhitectului Daniel Tivadar. "Firmă de casă" a Primăriei, Poliart a proiectat, între altele, Piaţa Rogerius, lăsând-o fără geamuri, şi a reproiectat Aquapark-ul Nymphaea.
Având în vedere circumstanţele, reprezentanţii municipalităţii s-au consultat o săptămână cu experţii înainte să publice rezultatele raportului acestora. "Neconformitatea principală constă în faptul că proiectantul a acceptat întocmirea documentaţiei fără să existe un studiu de specialitate care să confirme stabilitatea versantului", a anunţat miercurea trecută primarul Ilie Bolojan (foto). Citând din raport, edilul îi mai impută lui Tivadar proiectarea construcţiilor ignorând amplasarea lor pe o pantă cu risc de alunecare, drenarea insuficientă a terenului, ceea ce a dus la acumularea de apă în statul de fundare, precum şi defrişarea a 78 de arbori, fapt ce a diminuat stabilitatea terenului.
Tasat de mântuială
O parte din vină îi revinee, însă, şi constructorului Abed Nego, la rându-i "abonat" la contractele municipalităţii. Firma unui fost şef de secţie de la CFR, Marius Ionaşcu, aceasta a crescut din lucrările făcute în zona de siguranţă a liniilor ferate, după care şi-a extins portofoliul cu construirea Grădiniţei 56 şi reabilitarea Palatului Moskovits-Miksa.
Fapt semnalat de BIHOREANUL încă de anul trecut, experţii îi impută constructorului realizarea fără o tasare suficientă a umpluturilor de sub terasa cafe-barului, a punctelor de belvedere şi a teatrului de vară. Conform normativelor, materialul de adaos trebuia compactat în straturi, cu trepte de înfrăţire, operaţiune rămasă neconfirmată cu acte. "Nu există procese verbale de lucrări ascunse pentru terenul de fundare a lucrărilor de pe versant. Asta înseamnă că nu s-a ţinut seama de calitatea terenului de fundare, de natura şi starea acestuia", arată experţii.
Neiertător cu proiectantul şi scrupulos cu constructorul, studiul ignoră orice responsabilitate a Inspectoratului de Stat în Construcţii, care trebuia să verifice lucrările. La fel, documentul exclude orice vină a municipalităţii, deşi reprezentanţii acesteia au modificat proiectul pentru a se încadra într-un buget limitat, au forţat executanţii să lucreze "la foc automat" pentru a termina înainte de sfârşitul lui decembrie 2015, când trebuiau închise proiectele europene, şi au lucrat fără să aibă măcar acordul de mediu. Având în vedere că Primăria a plătit 10.000 euro pe studiu, poziţia specialiştilor este cumva de înţeles. Doar nu îşi vor învinovăţi clientul!
Proces pentru pagube
Absolvită, Primăria a trimis săptămâna trecută copiile expertizei proiectantului Poliart şi constructorului Abed Nego. Evident nemulţumiţi, reprezentanţii celor două firme refuză, însă, să se pronunţe pe marginea raportului. "Expertiza am primit-o abia ieri. O studiem cu atenţie, după care vom transmite Primăriei obiecţiunile noastre", este tot ce a acceptat să declare arhitectul Daniel Tivadar (foto). În schimb, patronul Abed Nego, Marius Ionaşcu, nici nu a răspuns la telefon.
Primarul Ilie Bolojan a anunţat de la început că municipalitatea va da în judecată vinovaţii pentru recuperarea pagubelor, aşa că firmele se pregătesc de proces. "Bănuiesc că va fi o dispută juridică. Ne vom îndrepta împotriva proiectanţilor în principal. Dar, precum s-a văzut, apare şi o responsabilitate la executant", zice edilul. Cel mai probabil, firmele vor comanda şi ele studii care să le dovedească nevinovăţia. "Cine ştie, poate aceste expertize vor indica o vinovăţie a Primăriei", comentează edilul, cu subînţeles. Deşi n-ar fi exclus să fie aşa...
Pe banii orădenilor
Până la tranşarea problemei pe cale juridică, municipalitatea pregăteşte lucrări de consolidare a versantului, ca să prevină prăbuşirea cafe-barului. Experţii au recomandat conectarea fundaţiilor clădirii, acum independente, cu grinzi de beton care să asigure stabilitate imobilului, precum şi săparea a trei canele de drenaj care să preia apele din precipitaţii şi dezgheţ aşa încât să se prevină acumularea lor în sol şi apariţia de noi alunecări.
În plus, versantul urmează să fie stabilizat cu 80 de piloţi foraţi, de minimum 15 metri lungime, dispuşi la 2,5 metri unii de alţii. Aceştia vor fi săpaţi la 18,4 metri sub clădirea cafe-barului, iar apoi rigidizaţi în partea superioară cu un radier de beton. "Lucrările de consolidare, în valoare de circa 150.000 euro, vor fi plătite de Primărie, pentru că oricum trebuiau făcute", spune viceprimarul Mircea Mălan (foto), recunoscând municipalităţii fie şi indirect măcar o parte din vină.
Consolidările vor fi urmate de o nouă expertiză privind stabilitatea dealului şi abia ulterior va avea loc refacerea grădinii publice. Costurile vor fi suportate de la bugetul local pentru ca lucrările să înceapă cât mai repede, grădina să poată fi redeschisă pe 1 iunie, iar municipalitatea să evite returnarea către finanţator a banilor atraşi pentru neîndeplinirea indicatorilor din proiect. Abia apoi, Primăria va lua în calcul recuperarea pagubei de la cei vinovaţi. Dacă va mai avea de la cine...
GRĂDINĂ PE DEAL
La preţ redus
Gândită în 2012 ca o amenajare grandioasă, cu o podgorie de 9.000 mp, arbori sequoia şi ginkgo biloba, fântâni arteziene, o cascadă de 12 metri şi un lac cu nuferi, grădina de pe dealul Ciuperca a intrat ulterior "la apă". Din raţiuni de economie, în 2014 Consiliul Local a aprobat un proiect mult mai modest, cu cinci puncte de belvedere, un amfiteatru cu 130 de locuri şi o minicascadă sub punctul de belvedere principal din vârful dealului. Restructurările au adus proiectul la o investiţie estimată la 1,9 milioane euro, dar finalizată cu doar 1,6 milioane euro.