Spre deosebire de data trecută, când viceprimarul Gheorghe Carp şi directorul Marcel Boloş mai că nu au fost linşaţi, dezbaterea publică organizată miercuri după amiază în sala mare a Primăriei pe tema oportunităţii amenajării la Oradea a unei centrale pe biomasă a reunit doar circa 30 de persoane, majoritatea jurnalişti şi reprezentanţi ai municipalităţii. În ciuda numărului mic de participanţi dezbaterile au fost aprinse şi s-au întins pe parcursul a mai bine de două ore.
La întâlnirea moderată de viceprimarul Gheorghe Carp au luat parte reprezentanţi ai ecologiştilor bihoreni, precum biologul Ana Marossy, fostul consilier al primarului Ilie Bolojan, Orlando Balaş, preşedintele Mişcării Verzilor Bihor, Horea Vuşcan, dar şi Alexander Fischer, reprezentant al consorţiul RES Invest Holding, firma care intenţionează să amenajeze al Oradea o centrală pe biomasă.
Abur în loc de fum
În deschiderea întâlnirii,Alexander Fischer (foto) a făcut o prezentare a companiei austrice care a construit centrale pe biomasă în mai multe oraşe europene.
"Intenţia noastră este de a construi o centrală de mici dimensiuni. În circa 18 luni am putea deja implementa proiectul", a spus reprezentantul RES Invest. Fischer a dat asigurări asistenţei că noua centrală va funcţiona pe bază de tocătură de lemn şi va folosi tehnologie de vârf. "Emisiile de gaze sunt foarte mici. Fumul care va ieşi pe coşul centralei va fi alb, de fapt mai mult un fel de abur", a spus reprezentantul firmei.
Investiţia pe care firma austriacă vrea să o facă la Oradea se ridică la circa 40 milioane euro şi va fi suportată integral de RES Invest. Condiţia pusă de municipalitatea orădeană este ca noua centrală să furnizeze oraşului energie termică nepoluantă la un preţ comparativ cu cel al apei geotermale.
CET pe închidere...
Viceprimarul Gheorghe Carp a reamintit asistenţei că actuala centrală pe cărbune care deserveşte oraşul este depăşită din punct de vedere tehnologic şi, conform obligaţiilor asumate de Statul Român, la aderarea în Uniunea Europeană, va trebui închisă în 2013 ca poluantă. Carp a spus că noua centrală pe biomasă va asigura doar 3% din necesarul oraşului, urmând ca producţia să poată fi majorată în cazul în care se doveşte o afacere avantajoasă pentru municipalitate, orădeni şi investitor.
"Astăzi CET-ul produce în pierdere. Dacă vine un investitor şi îmi oferă energie termică ieftină, mult sub ceea ce reuşesc să produc eu ca proprietar al CET-ului, e normal să luăm în discuţie această ofertă", spune Carp.
Nu tăiaţi pădurile!
Poziţia viceprimarului de Oradea s-a lovit de opoziţia ecologiştilor prezenţi în sală care şi-au manifestat temerea că apariţia unei centrale care să funcţioneze pe biomasă, respectiv lemn, va intensifica fenomenul de defrişare al pădurilor bihorene. "Nu facem decât să oferim o portiţă celor care defrişează pădurile. Dacă acum se fac tăieri ilegale, când va exista o cerere mai mare fenomenul se va intensifica", a reclamat ecologistul Orlando Balaş. De aceeaşi părere a fost şi biologul Ana Marossy care a îndemnat la prudenţă.
Îndemnurile ecologiştilor bihoreni nu au avut însă ecou în rândul reprezentanţilor municipalităţii. "Bun. Să spunem că nu luăm nicio măsură. Nu facem noua centrală pe gaz şi cazane cu apă şi nu sprijim proiectul centralei pe biomasă. În 2013 CET-ul se va închide şi atunci unde ajungem? Tot lemnul va fi cea mai ieftină soluţie de încălzire a orădenilor şi atunci suprafaţa despădurită pentru a asigura necesarul de căldură pentru apartamentele orădenilor va fi şi mai mare pentru că unul este randamentul de 25% a unei sobe de tuci şi altul este randamentul de 98% al unei centrale moderne", a spus viceprimarul.
Culturi de plante energetice
Gheorghe Carp a afirmat că amenajarea centralei va încuraja dezvoltarea culturilor de plante energetice, un segment neatractiv până de curând pentru agricultori. "Săptămâna trecută, un mare proprietar de terenuri din zona Satu Mare şi-a propus să cultive pe o suprafaţă de 500 hectare, pe care până de curând au fost livezi cu meri, plante energetice. E vorba de o specie de salcie care în trei ani ajunge la maturitate", a spus Carp.
Viceprimarul susţine că până la prima cultură de plante energetice, lemnele căzute în pădurile bihorene şi rumeguşul produs de gatere ar putea asigura fără probleme necesarul de combustibil al centralei.
În urma dezbaterii publice de miercuri, municipalitatea va organiza o licitaţie în urma căreia va selecta un investitor dispus să ridice o centrală pe biomasă în curtea fostului CET, locul unde va fi amenajată şi viitoarea centrală pe gaz.