Dezvoltare pe alese: Ajuns ministru al Dezvoltării, bihoreanul Cseke Attila se dovedeşte generos faţă de comunele cu primari UDMR

* Ajuns ministru al Dezvoltării, pe scaunul din care odinioară împărțeau discreționar fonduri Elena Udrea și Liviu Dragnea, bihoreanul Cseke Attila se dovedește generos față de comunele cu edili UDMR

* În Bihor vor fi construite blocuri ANL doar în Diosig, Tăuteu, Sălard, Borş şi Salonta, toate cu primari membri ai filialei UDMR conduse de Cseke

* Compania Naţională de Investiţii a aprobat în Sălard până şi un stadion, în vreme ce unul similar a fost, în schimb, refuzat în comuna Tinca 

* Alocările de fonduri se fac netransparent, regulamentele, criteriile şi lista solicitanţilor nefiind publicate de Minister, care nu le-a transmis nici BIHOREANULUI

* Ministrul Cseke Attila, care a mai fost în vizorul DNA pentru alocarea de fonduri în mod discriminatoriu, îşi defineşte stilul de lucru ca fiind... modestie

După ce PNL a fluturat în campanie sloganul "Dezvoltăm România!", de onorarea promisiunii a ajuns să se ocupe un reprezentant al UDMR. Atât doar că, ajuns şef peste Ministerul Dezvoltării, bihoreanul Cseke Attila dezvoltă selectiv comunele din Bihor. 

BIHOREANUL a descoperit că, în timp ce în Oradea nu se ridică niciun bloc ANL, statul va finanţa locuinţe doar în comune cu edili UDMR, pentru care se aprobă şi stadioane, săli de sport şi bazine de înot, în timp ce în altele proiecte similare sunt refuzate. Cseke pare să conducă Ministerul şi companiile subordonate, Agenţia Naţională pentru Locuinţe şi Compania Naţională de Investiţii, de o manieră care, în trecut, când era la începutul carierei, i-a adus un dosar penal la DNA. 

"Rezultatul UDMR"

"Ministerul Dezvoltării a aprobat ordinul prin care se va reabilita căminul cultural din Sălard (foto), a declarat ministrul Cseke Attila", anunţa pe 16 noiembrie nu Biroul de presă al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, ci Sajtóiroda Bihar megyei RMDSZ, adică oficiul de presă al UDMR Bihor. Potrivit comunicatului de partid, "clădirea va beneficia de reabilitare completă atât la interior, cât şi la exterior, iar acoperişul va beneficia de ţiglă nouă". 

Comunicatul îl cita şi pe edilul din Sălard lăudându-şi şeful: "Primarul Nagy Miklós se bucură că ministerul condus de Cseke Attila a luat în considerare necesităţile locale. «Sprijinirea culturii este importantă pentru noi, deoarece cultura are un rol principal în viaţa de zi cu zi. Dorim ca după reabilitare casa de cultură să fie plină de activităţi. Deja şcoala a început să-şi organizeze grupul de teatru, deşi încă lucrările nici nu au început. Acest proiect este rezultatul sprijinului UDMR», a subliniat edilul", arăta UDMR Bihor, adăugând că Ministerul "asigură o finanţare de 11 milioane lei".

Cum s-ar zice, ministrul "aduce bani în judeţ", fapt pentru care sunt aplaudaţi toţi reprezentanţii partidelor ajunşi în funcţii guvernamentale, de parcă ar "aduce" banii personali ori ai partidului.

"Cu mijloace guvernamentale"

Astfel de anunţuri sunt emise periodic ba de UDMR Bihor, al cărei preşedinte este Cseke, ba de ministru pe contul său de Facebook, uneori exclusiv în limba maghiară, ca şi când nu ar fi vorba de fonduri publice, despre care au dreptul să ştie toţi contribuabilii. 

Aşa s-a întâmplat şi pe 4 noiembrie, când politicianul îşi notifica urmăritorii că s-au aprobat blocuri ANL "cu finanţare de la Minister" (10 milioane lei) pentru tinerii din Diosig şi Tăuteu. "De aproape un an UDMR a preluat sprijinul tinerilor şi familiilor cu mijloace guvernamentale", puncta ministrul. 

Cu o zi înainte, pe 3 noiembrie, tot pe Facebook şi tot numai în limba maternă, Cseke anunţa "o nouă sală de sport care urmează să fie construită în Biharia" cu 8,993 milioane lei. Ceva mai devreme, pe 26 octombrie, la fel, "un nou bazin de înot în Diosig", cu o finanţare de 30 milioane lei "aprobată astăzi de Minister", plus un aquapark în Salonta, de 24 milioane euro. Iar exemplele pot continua...

Scump, Cseke úr!

Dincolo de faptul că beneficiarii fondurilor sunt cu predilecţie comune cu primari UDMR, dar şi de utilitatea investiţiilor, dat fiind că aceste localităţi oferă servicii de apă şi canalizare proaste ori nu au asfalt, valoarea lor este extrem de mare. 

Reabilitarea căminului cultural din Sălard cu peste 2,2 milioane euro înseamnă, de pildă, că lucrările vor costa cât construirea unui edificiu nou într-un oraş. La fel, aquaparkul din Salonta va costa dublu faţă de cel din Oradea: în 2016 municipalitatea orădeană a plătit 22 milioane euro pentru aquaparkul Nymphaea, întins pe 6,8 hectare, adică 3,23 milioane euro/ha, în timp ce parcul acvatic Toldi din Salonta, de 3 hectare, va costa 8 milioane euro/ha. 

Aceeaşi constatare e valabilă şi în ce priveşte viitorul bazin de înot din Biharia, al cărui preţ va fi aproape cât al celor 7 bazine de înot didactice construite de Consiliul Judeţean, cu 35,7 milioane lei, în 7 oraşe: Săcueni, Nucet, Beiuş, Ştei, Salonta, Marghita şi Valea lui Mihai.

UDMR da, alţii ba

În alocările de fonduri destinate comunelor din Bihor mai frapează şi altceva: concentrarea proiectelor aprobate pentru cele cu primari UDMR. În Sălard, de pildă, nu doar că va fi reabilitat căminul cultural, ci şi sediul Primăriei (20 milioane lei), în timp ce ANL va construi un bloc cu 36 apartamente (9 milioane lei), iar CNI un stadion comunal (10,5 milioane lei).

De altfel, Agenţia Naţională pentru Locuinţe va finanţa în Bihor construirea de locuinţe pentru tineri numai în UAT-uri conduse de UDMR: pe lângă cel din Sălard, vor fi edificate blocuri ANL şi în comunele Diosig (32 apartamente), în Tăuteu (17 apartamente), în Borş (24 apartamente), plus în oraşul Salonta (120 apartamente). Niciunul, însă, în Oradea, Beiuş, Marghita ori Aleşd, cu atât mai puţin în comune care nu au primari maghiari.

Alba-neagra cu avizul

Mai mult, BIHOREANUL a constatat că proiecte aprobate de CNI unor comune cu edili UDMR sunt refuzate altor UAT-uri. De exemplu, în septembrie a fost aprobată pentru Sălard o "bază sportivă de tip 1", adică un stadion comunal cu teren de fotbal de dimensiuni UEFA şi un teren multifuncţional pentru handbal, baschet, volei şi tenis, tribună de 500 locuri, clădire pentru vestiare, parcare, alei pietonale şi spaţii verzi, dar solicitarea similară a Primăriei Tinca a fost respinsă.

"În anii trecuţi am vrut să facem o echipă de fotbal a comunei, pentru că avem peste 5.000 de locuitori, dintre care 600 sunt elevi până în clasa a VIII-a şi alte câteva sute în licee, să încurajăm sportul, pentru o viaţă sănătoasă. Federaţia Română de Fotbal nu ne-a dat autorizarea pentru că nu aveam teren omologat. Acuma am depus proiectul pentru teren la CNI şi ni s-a aprobat, aşa că putem face şi echipa", a explicat BIHOREANULUI primarul din Sălard, Nagy Miklós (foto stânga). 

Nu acelaşi noroc l-a avut însă edilul PNL din Tinca, Teodor Coste (foto dreapta), care a depus fix aceeaşi documentaţie, adică solicitarea cu extras CF pentru teren. "Avem peste 8.500 de locuitori, dintre care 1.000 elevi, iar comuna a avut tradiţie în fotbal, cu două echipe în Divizia D. CNI nu ne-a dat aprobare pe motiv că nu aveam aviz de la FRF, aviz care nu există în ghidul solicitantului", spune edilul Teodor Coste. În schimb, CNI a transmis Primăriei că îi aprobă o "bază sportivă de tip 2". "Le-am răspuns că mulţumim, dar terenuri de fotbal sintetice mai avem patru în comună", spune primarul.

În pixul ministrului

Încercarea de a afla de pe site-urile Ministerului Dezvoltării, ANL şi CNI lista obiectivelor de investiţii solicitate de comune şi criteriile în baza cărora ele sunt aprobate ori respinse, ori o listă de priorităţi, este zadarnică: pe nici unul dintre cele trei portaluri nu există informaţii decât despre investiţiile finalizate, nu şi despre cele solicitate de UAT-uri.

BIHOREANUL a cerut în scris Ministerului lista tuturor obiectivelor de investiţii solicitate şi respectiv aprobate atât direct, cât şi prin ANL şi CNI, dar din 19 noiembrie până la finele săptămânii trecute instituţia nu a trimis niciun răspuns, ignorând Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, ce prevede că răspunsurile scrise trebuie date în maximum 10 zile, iar refuzurile de comunicare, motivate, în cel mult 5 zile. 

"Acoperă tot judeţul"

Contactat şi el, Cseke Attila respinge vehement ideea că ar face discriminări între UAT-uri, afirmând că "eu nu mă uit la culoarea primarilor" şi că alocările pe care le-a aprobat "acoperă tot judeţul". "E acelaşi lucru şi la Oradea, şi la Beiuş, şi la Ştei, şi la Diosig: cine vine cu documentaţie deplină este finanţat, şi asta o să facem cât timp eu o să fiu ministru, nu numai în Bihor, ci în toate judeţele", se apără şeful UDMR Bihor, arătând că cele mai mari sume le-a aprobat pentru oraşe cu primari PNL. 

"Dacă era discriminare, toţi banii trebuiau să meargă către primarii UDMR, dar nu este aşa. Oradea a primit în mandatul meu cei mai mulţi bani, 220 milioane lei pentru proiectul de cogenerare (n.r. - al Termoficare) şi infrastructura Spitalului Judeţean. Şteiul, cu primar PNL, primeşte 30 milioane pentru un centru de balneologie, Aleşdul, tot cu primar PNL, 25 milioane pentru un ambulatoriu nou", a spus ministrul, dând ca exemple numai oraşe. 

Cât despre comune, căci la nivelul acestora se observă diferenţe evidente, n-a putut spune decât că "chiar ieri am aprobat o sală de sport la Chişlaz, cu primar PNL", fără a putea preciza însă câte fonduri au primit UAT-urile cu edili liberali şi PSD-işti comparativ cu sumele pentru primarii UDMR. 

Falsă modestie

De ce aprobarea viitoarelor investiţii este complet lipsită de transparenţă şi acestea sunt anunţate nu de Minister, nici de CNI ori de ANL, ci de către UDMR Bihor ori de el personal pe Facebook? Cseke susţine că nu doreşte decât să fie... modest. 

"Dacă am da comunicate pentru toate proiectele s-ar spune: «ce mult a lucrat ministrul ăsta». Eu nu trebuie să fiu lăudat pentru asta, şi nici nu mă laud, de aceea nici nu o să vedeţi comunicate pentru toate proiectele", spune demnitarul bihorean. 

Prin urmare, fiindcă nu sunt anunţate toate investiţiile, nici nu poate demonstra nimeni că Ministerul său practică favoritisme şi discriminări fiindcă, pur şi simplu, sub pavăza "modestiei", informaţiile – la fel ca banii - vor rămâne numai în pixul ministrului...

CLIENT DNA
"Complicitate la abuz în serviciu"

Alocarea de fonduri pentru comunităţi cu primari UDMR i-a adus în trecut actualului ministru al Dezvoltării Cseke Attila un dosar din partea procurorilor anticorupţie. În mai 2007, când era secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, DNA Oradea anunţa că a început urmărirea penală faţă de el şi faţă de preşedintele CJ Satu Mare, Szabó Ştefan, subprefectul Riedl Rudolf, şi deputatul Erdei-Doloczki István, deoarece în perioada octombrie - decembrie 2007, "în virtutea funcţiilor deţinute, au determinat alocarea unor sume de bani în favoarea unor comunităţi din judeţul Satu Mare administrate de primari UDMR în detrimentul altora". 

La acea vreme, Cseke Attila, învinuit de complicitate la abuz în serviciu, a acuzat DNA că a "pus în discuţie dreptul factorului politic de a lua decizii de oportunitate" şi că dosarul avea "un substrat politic şi un substrat etnic". "Poate mâine o să fiu întrebat de ce am făcut sisteme de apă şi canalizare în Bihor şi nu în Ialomiţa. Sunt acuzat că au beneficiat doar primari UDMR. E o chestiune foarte periculoasă aceasta, ca organele judiciare să se amestece în deciziile de oportunitate ale factorilor politici. Credeam că am depăşit în România faza în care unii să fie acuzaţi mai ales pe criterii etnice, pentru că acest cuvânt apare în hârtii, că am ajutat comunitatea", se apăra Cseke în presă.

Ulterior, dosarul a fost preluat discret de structura centrală a DNA, care l-a clasat la fel de discret, fără nicio explicaţie publică, deşi surse apropiate anchetei spun că politicienii fuseseră interceptaţi de SRI aranjând distribuirea fondurilor exclusiv în funcţie de apartenenţa la UDMR a primarilor de comune.