La Muzeul Țării Crișurilor s-a deschis, sâmbătă, o expoziție inedită, cu vestigii descoperite de arheologi și speologi în 9 peșteri din Bihor.
Vase ceramice, bijuterii din dinți de animale și oase de urs pot fi admirate de curioși. În plus, specialiștii au realizat mai multe panouri informative, cu informații aflate în urma cercetărilor din subteran.
Cele nouă peșteri cuprinse în expoziție sunt Coliboaia, Ciur Izbuc, Igriţa, Meziad, Izbucu Topliţei, Subpiatră, Şuticoasa, Vacii şi Mişidului. Din acestea, doar Meziad este are un ghid care să-i îndrume pe turiști, în timp ce celelalte sunt fie fără infrastructură turistică, fie pot fi vizitate doar cu echipamente speologice.
Colier cu dinți de om!
Una din vitrinele expoziției de la Muzeu prezintă trei inele de buclă de aur, descoperite în peștera Izbucu Topliței, și care provin din anii 2.750 - 2.500 înaintea erei noastre, un canin de urs de peșteră, cu urme de prelucrare, descoperit în peștera Ciur Izbuc, foarte probabil folosit ca amuletă, ori un colier (foto jos) compus din dinți de la mai multe specii, inclusiv de om, găsit și el în peștera Izbucu Topliței, de pe Valea Topliței.
„Aparține Epocii Bronzului, este un colier compus din dinți care aparțin mai multor specii. Este vorba despre dinți reziduali de cerb, câteva specii de canide, încă nu știm exact care. Un element de noutate, și asta probabil că spune mult despre cel care a fost proprietarul acestui colier, între acești canini există și doi molari umani. Destul de categoric putem spune că fac parte din inventarul funerar al celui care a fost depus acolo, ceea ce ne poate sugera că au fost persoană importantă”, a declarat arheologul Călin Ghemiș, care a coordonat aceste cercetări în subteran.
Continuă cercetările
În peștera Izbucu Topliței, încă din anii ’80 a fost descoperită o necropolă, motiv pentru care speologii au și botezat-o Peștera Mormintelor, dar și vase de ceramică intacte și bijuterii.
Osemintele umane din peșteră au atras atenția încă de-atunci, speologii relatând că acolo au fost înhumate inclusiv femei alături de bijuterii valoroase (un lucru neobișnuit) și, așa cum confirmă acum arheologii, cel mai probabil erau importante pentru oamenii acelor vremuri.
Călin Ghemiș (foto) a precizat că peștera este în continuare cercetată, iar mai multe informații despre persoanele înhumate acolo se vor ști anul viitor, când arheologii vor avea și rezultatele probelor ADN prelevate.
Specialistul a contrazis, însă, legendele promovate de speologii care au intrat în peșteră și care povesteau, după cum a relatat și BIHOREANUL, că osemintele sugerează că femeile de-acolo aveau înălțimi de până la 2 metri, complet neobișnuit pentru acum circa 4.000 de ani. „Nu știm încă dacă e vorba doar despre femei, doar despre bărbați, adolescenți și așa mai departe, este prematur să spunem asta. După cum se vede și în imagini (n.r. imagini video puse la dispoziție de Muzeu din peșteră), craniile aparțin unor oameni normali. Speologii pot să spună orice, dar nu sunt nici antropologi, nici arheologi. Judecând în conexiune cu ceea ce există în alte situri arheologice din Ungaria, aceste descoperiri se leagă de o cultură de acolo”, s-a rezumat să declare muzeograful.
Vezi aici un videoclip făcut de Muzeul Țării Crișurilor, cu imagini din peșteri!
Peșteri celebre în lume
Muzeul a mai prezentat și descoperirile din peștera Coliboaia, cea care a ajuns cunoscută în lumea întreagă pentru că aici au fost descoperite cele mai vechi desene rupestre din Europa Centrală, datate cu o vechime de 31.640 ani BP (n.r. before present, adică înaintea zilei de azi). Desenele preistorice, făcute cu cărbune de lemn, reprezintă un bizon, un cal, un urs, rinoceri și animale nedeterminate încă, posibil o felină și un mamut.
De asemenea, expoziția prezintă și peștera Ciur Izbuc, acolo unde în 1965 a fost descoperită „Sala pașilor”, cu aproape 400 de urme de om. Și acestea au fost plasate în jurul datei de 36.500 BP.
Peștera Vacii, din Cheile Albioarei, este și ea adusă în atenția publicului vizitator al Muzeului. Aici a fost descoperită o necropolă aparținând Epocii Bronzului Timpuriu, din care au fost cercetate șapte schelete. Muzeografii nu au oferit însă mai multe informații despre acestea, deocamdată.
Călin Ghemiș a subliniat însă că cercetările din peșteri sunt anevoioase, dar în același timp foarte importante, pentru că redau „dialogul între două lumi” și informații valoroase despre ritualuri pe care oamenii din alte epoci le făceau în grote. „Discutăm de locuri sacre, destinate ritualurilor, este un dialog între sacru și profan”, a precizat el.
Oase de urs descoperite în peștera de la Onceasa chiar de exploratorul Czaran Gyula au fost expuse la Muzeul Țării Crișurilor
Peșteri scanate 3D
Cu ajutorul profesorilor și studenților de la Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură, arheologii au obținut și un avans important în cercetarea peșterilor: scanarea 3D a lor. Peșterile Izbucu Topliței și Ciur Izbuc au fost deja scanate, iar reproducerea tridimensională îi ajută pe specialiști să continue cercetările fără să mai intre în grote, unde adesea accesul este anevoios. O asemenea scanare 3D a fost prezentată și în cadrul vernisajului, alături de imagini video din mai multe peșteri.
Directorul Muzeului, Gabriel Moisa, a salutat parteneriatul cu Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură, iar decana acesteia, Marcela Prada, prezentă și ea la vernisaj, a spus că studenții și profesorii vor continua încântați asemenea colaborări. Problema este însă că facultatea nu deține propriul scanner, ci până acum a folosit unul pus la dispoziție de o firmă privată, însă caută surse de finanțare pentru o asemenea achiziție.
La deschiderea expoziției a participat și Adriana Ruge, șefa Direcției pentru Cultură Bihor, care a precizat că vernisajul este organizat cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului. „Prin complexitatea peșterii, expoziția aduce în prim-plan artefacte arheologice și ne invită la o călătorie în trecut, când peșterile, grotele ofereau adăposturi omului, inclusiv pentru ritualuri magice, religioase, artistice”, a declarat Ruge. Directoarea a ținut și să mulțumească muzeului și facultății pentru efortul de a organiza expoziția în această perioadă în care, la nivel continental, este celebrat patrimoniul.
Expoziția va rămâne deschisă publicului până pe 15 octombrie.
