Proiectul construirii în Oradea a unui cartier al Diasporei a fost lansat de fostul primar Ilie Bolojan în timpul unei întâlniri cu românii stabiliți în străinătate, desfășurate în august 2019, în sala mare a Primăriei.
Întrunirea, la care a fost invitată și presa, făcea parte din cea de-a patra ediție a „Zilei Diasporei - Oradea te așteaptă”, eveniment menit să încurajeze întoarcerea acasă a românilor stabiliți în străinătate.
„Lucrăm la o parcelare ca să avem locuri de casă şi la un regulament pentru scoaterea la concesiune a acestora, la preţuri sub cele ale pieţei, doar pentru românii care demonstrează că au locuit şi au lucrat în străinătate”, spunea atunci Bolojan.
Oradea te așteaptă
Viitorul cartier urma să fie amplasat într-o zonă liniștită, pe o pantă lină de deal din vecinătatea Spitalului TBC. „Pe strada Izvorului, avem cam 7.000 de metri pătraţi, un fel de «oază» care acum e abandonată”, le explica Bolojan (foto) românilor din diaspora, adunați în sala „Traian Moșoiu”.
Proiectul urma să aibă în primă fază doar 10 case. „Dacă va avea succes, ne vom gândi la un cartier de câteva hectare”, promitea liberalul, convins că „Oradea poate fi unul dintre locurile din România în care românii plecați să se întoarcă și să investească”.
Asta nu s-a mai întâmplat. După lansare, proiectul a dispărut ani la rând de pe agenda publică a municipalității. Anul 2019 a fost ultimul în care a mai organizat „Ziua Diasporei”, iar „oaza” de pe deal a rămas pustie.
Între timp, potrivit Institutului Național de Statistică, în cei 7 ani România a pierdut peste o jumătate de milion de locuitori, adică 2,4%, ajungând la 21,6 milioane de persoane. În aceeași perioadă, Oradea a pierdut 8.585 de locuitori, adică 3,9%, ajungând la 212.888 de orădeni, scădere ce depășește cu 60% media națională.
Strada din deal
Astăzi, numele străzii Diasporei apare doar scris cu cretă pe cutia rețelei de gaz care alimentează ultima casă de pe strada învecinată. „Cartierul” e de fapt un loc viran cu vegetație uscată, împărțit în două de o șosea ca în palmă. Consiliul Local Oradea a aprobat încă din anul 2022 criteriile de atribuire în concesiune a parcelelor de 500-600 mp pentru 25 de ani, dar licitația nu a mai fost organizată. Proiectul, cu o puternică notă populistă, a avansat doar în beneficiul constructorilor, nu și până la oamenii cărora le fusese destinat.
În 2024, firma Global Industrial a modernizat, printr-o investiție de 1,6 milioane lei, strada până atunci înfundată, amenajând un drum lung de circa 400 metri, cu o bandă pe sens și trotuare pe ambele părți. Strada, dată circulației încă din 2024, este dotată cu canalizare pluvială, iluminat și rețele subterane. „Strada, care are branșamente de apă, canalizare și gaz, a avut recepția finală în decembrie 2025. De atribuirea terenurilor se ocupă Direcția Patrimoniu Imobiliar”, spune directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiș (foto).
De altfel, în comunicatul de presă transmis după turnarea ultimului strat de asfalt, în noiembrie 2024, municipalitatea anunța că „procedurile de licitație pentru atribuirea acestora vor începe din primăvara anului 2025”. Nici vorbă! Termenul a trecut, fără ca Primăria să mai anunțe vreunul nou.
„Nu avem un regulament”
Contactat de BIHOREANUL, șeful Direcției Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa, susține că licitația nu a putut fi organizată din motive birocratice. „Nu avem încă un regulament cu criterii clare cu privire la modul de atribuire a amplasamentelor. Când vom avea regulamentul, vom comanda procedura de evaluare a terenurilor, după care vom organiza licitația”, spune Popa.
Primarul Florin Birta (foto) afirmă că documentul este în lucru. „Într-o lună va fi supus aprobării Consiliului Local”. Teoretic, asta ar însemna luna septembrie, dar cum proiectul nu a fost încă publicat conform Legii 52/2003 cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de avizare, probabil termenul se va prelungi.
Primarul lasă să se înțeleagă că proiectul de regulament n-a constituit o prioritate. „Anul acesta am avut de implementat 30 de proiecte prin PNRR care au trebuit închise, ca să nu pierdem finanțările. Din acest motiv, poate că unele proiecte au fost puse mai «pe hold», mai marginalizate”, explică Birta. Explicația nu acoperă, totuși, și anii pierduți înainte...
Specialitatea, numărul de copii...
Regulamentul, încă în lucru, are deocamdată câteva idei clare. „La licitația pentru atribuirea de parcele ar putea participa toți cei care vor să se repatrieze, nu neapărat care au domiciliat în Oradea sau Bihor”, spune purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, Octavian Haragoș (foto), care a și fost însărcinat cu realizarea normativului.
Printre criteriile care ar putea fi luate în calcul s-ar număra împlinirea unei perioade minime, neîntrerupte, de circa doi ani, în care candidatul a locuit în străinătate, intenția sa de a se stabili în Oradea și capacitatea financiară de a-și construi casa în câțiva ani.
„Va fi punctată suplimentar pregătirea profesională a candidatului, vechimea în activitate și numărul de copii ai familiei”, spune Haragoș. Criteriile ar mai putea fi modificate, însă, de Consiliul Local.
Una peste alta, cea mai performantă administrație locală din România, așa cum îi plăcea actualului premier Bolojan să spună, a ajuns să „rostogolească” proiectul cartierului Diasporei vreme de 7 ani. Cum să nu le vină românilor să își ia lumea-n cap?!