"Iulian N. Vlad – confesiuni pentru istorie" este titlul celui mai nou volum al gen. bg. (r) Aurel I. Rogojan, lansat în Sala Mare a Primăriei Oradea. Cartea a fost prezentată joi, în faţa unui auditoriu numeros, format în special din persoane care au activat sau activează în domeniul militar sau care l-au cunoscut pe gen. Iulian Vlad.
Iulian Vlad a fost ultimul şef al Departamentului Securtităţii Statului, activ în această funcţie între anii 1987 şi 1989. A ocupat funcţiile de secretar de stat la Ministerul de Interne (1977-1984), şi de adjunct al ministrului de Interne între 1984 şi 1987. Activitatea sa îndelungată în structurile de ordine publică şi siguranţă naţională i-a permis să acceseze informaţii necunoscute publicului larg şi să interacţioneze cu persoane de rang înalt. După 1989, iar apoi după decesul său din anul 2017, s-a pus problema aflării lucrurilor pe care le cunoştea din domeniu.
Însă multe nu vor putea fi niciodată ştiute.
Memorii, nu istorie
Volumul în discuţie este, în fapt, transcriptul dialogului înregistrat între fostul general şi Aurel Rogojan. Acesta este structurat pe 32 de capitole, urmate de 14 anexe.
În cadrul lansării, istoricul Ion Zainea a punctat că "istoria trebuie scrisă de istorici", respectiv că ei au rostul de a scoate cititorii din "criza identitară din timpul regimului marxist-leininist".
La rândul său, universitarul Mihai Drecin a atras atenţia că, fiind vorba de un volum de memorii, acestea nu trebuie luate de bune, ci trebuie confruntate cu datele din arhive.
"Având în vedere domeniul, serviciile secrete, intervievatul a trebuit să ofere detalii lămuritoare, iar exprimarea sa să nu genereze conflicte. (…) Capitolele sunt străbătute de viaţa generalului Iulian Vlad, din copilărie şi până la funcţiile din Ministerul de Interne", a arătat istoricul Mihai Drecin.
Între temele abordate în volum se numără România condusă prin consilierii sovietici, între 1948 şi 1963, poziţia lui I. Vlad privind îndepărtarea României de politica Uniunii Sovietice prin aşa-zisele "teze din iulie" 1964, "războiul antiromânesc" al Ungariei de după 1958 şi cel al URSS de după 1968, relaţiile serviciilor secrete române cu cele străine, între care cel democrat-german, chinez, francez, britanic, italian şi cu Mosadul. Numeroase pagini sunt dedicate "loviturii de stat" din decembrie 1989 şi unor oameni politici comunişti şi post-comunişti.
„Nu a fost revoluție”
La rândul său, gen. A. Rogojan a prezentat câteva fragmente din carte, oferind explicaţii acolo unde le-a considerat necesare. "Contextul apariţiei acestui volum ar trebui să fie unul al păcii sociale, al prosperităţii naţiunii", şi-a deschis acesta intervenţia, amintind că "paralizia sistemului de securitate (din perioada comunistă – n.r.) a devenit realitate când Departamentul Securităţii Statului s-a politizat".
Totodată, cu privire la căderea regimului comunist, acesta a conchis că "în 1989, cel puţin în România nu a avut loc o revoluţie, ci o aruncare în siajul determinat de suspendarea războiului rece". Acesta a mai vorbit despre existenţa a "opt atentate eşuate" asupra lui Iulian Vlad, dar şi despre delegarea lui Silviu Brucan spre a-l lichida pe Nicolae Ceauşescu.
La finalul prezentării, generalul Rogojan a răspuns întrebărilor venite din public. Volumul nou lansat va putea fi găsit în librării.
Născut în urmă cu 63 de ani la Ceica, lângă Beiuş, absolvent al Liceului Samuil Vulcan şi apoi şef de promoţie al Şcolii de ofiţeri de Securitate, Aurel Rogojan a fost până în 1989 şeful de cabinet al şefului Departamentului Securităţii Statului, Iulian Vlad. Specialist în contraspionaj, şi-a continuat cariera ca general SRI şi profesor la Academia Naţională de Informaţii până în 2006, când a trecut în rezervă şi a ieşit în lumina reflectoarelor.