Credincioşii ortodocşi îi spun preotului "părinte". În Bihor, aşa şi este! Tot al treilea popă şi-a băgat în biserică, pe lângă el, fiul sau ginerele, iar tot al doilea şi-a tras fratele, nepotul sau finul.

Legătura de sânge garantează moştenirea unei parohii, iar cea spirituală o proptă pentru obţinerea uneia. Pentru că şi în Biserica Ortodoxă nu contează atât ce cunoşti, ci pe cine cunoşti, BIHOREANUL ridică vălul de pe viaţa secretă a clanurilor popeşti care îşi dispută influenţa sub oblăduirea episcopului Sofronie Drincec...

Cu concurs şi fără nepotism!

Normele bisericeşti sunt clare. Statutul Bisericii Ortodoxe Române prevede că posturile clericale se atribuie doar prin concurs, iar pentru a accede la o parohie de oraş, considerată mai complexă, preotul trebuie să facă un stagiu de minimum 5 ani la ţară. Apărută în 2011, Hotărârea sinodală 5.504 obligă Episcopiile să anunţe toate posturile vacante şi stabileşte condiţii stricte pentru desfăşurarea probelor, scrisă şi interviu.

Prea Fericitul Daniel CioboteaMai mult, în 2014, Prea Fericitul Daniel Ciobotea (foto), Patriarhul României, a obţinut de la Sfântul Sinod o normă de inspiraţie corporatistă, de-a dreptul revoluţionară. Hotărârea sinodală 3.745 reclamă "incompatibilitatea angajării sau funcţionării în acelaşi timp, într-o relaţie ierarhică şi/sau funcţională, a soţilor/soţiilor sau rudelor până la gradul III inclusiv în cadrul aceloraşi unităţi sau subunităţi din cadrul sectoarelor instituţiilor centrale bisericeşti, a eparhiilor, protopopiatelor, parohiilor şi mănăstirilor, precum şi în instituţiile de învăţământ teologic".

Legea e, însă, literă moartă... Deşi în ultimii doi ani în Episcopia Ortodoxă a Oradiei şi Bihorului s-au făcut zeci de angajări, pe site-ul acesteia au fost anunţate doar 11 concursuri, iar numirile de fii lângă taţi şi promovările pe pile sunt la ordinea zilei.

Efectul DNA

arhimandritul Mihail Tărău, stareţul Mănăstirii IzbucSursele BIHOREANULUI susţin că în septembrie 2020, când un grup de preoţi au vrut să îl reclame Prea Fericitului Daniel, cu ocazia vizitei pastorale în Bihor, pe arhimandritul Mihail Tărău (foto), stareţul Mănăstirii Izbuc şi mâna dreaptă a episcopului Sofronie, pentru perpetuarea acestor cutume, patriarhul, prevenit, şi-a modificat programul ca să nu fie nevoit să preia plângerea.

Pentru a linişti apele, apropiaţii episcopului au lansat zvonul că acesta i-ar fi transmis lui Tărău să îşi ceară mutarea în altă Episcopie, lucru care, evident, nu s-a întâmplat. Energic, descurcăreţ şi orientat, arhimandritul n-a putut fi dislocat nici măcar de DNA Oradea, ai cărei procurori au făcut în urmă cu 5 ani percheziţii inclusiv la Episcopie, într-un dosar privind vânzarea parohiilor pe bani, sub forma unor donaţii mascate către mănăstire.

Dosarul a fost închis în 2019 din lipsă de dovezi şi, potrivit posibililor candidaţi, singurul efect al acestuia este că... au crescut tarifele. "O parohie lângă oraş, care înainte costa cam 10.000 euro, face acum 45.000 euro, pentru că e mai riscant", spune un cleric.

Filiera Mihail

Hirotonit preot în 1995 la Bucureşti din porunca fostului patriarh Teoctist şi adus la Oradea de fostul rector Teodor Maghiar, apropiat al fostului arhiereu vicar Petroniu Florea Sălăjanul, pe care l-a părăsit în favoarea lui Sofronie Drincec, Tărău şi-a construit treptat reţeaua de influenţă.

Sora acestuia, Camelia Dindelegan, psihologul care a testat ani de zile candidaţii la preoţie pentru a-i alege pe cei mai obedienţi, este măritată cu preotul Marin Dindelegan de la Parohia Ioşia I, care şi l-a tras lângă el pe finul Cornel Baciu Borz, din Popeşti. Fraţii lui Marin Dindelegan sunt la rându-le preoţi, Gheorghe în Cheresig, adus de la Gepiş, iar Ioan Sorin, în judeţul Alba.

Influenţa clanului este întărită de prietenia cu familia Sotoc, din care preotul Lucian a preluat parohia Fughiu de la tatăl său, Ioan, venind din Ghida, fratele său, Aurelian, a fost adus preot în Oradea din Cărăsău, iar Lavinia, soţia acestuia, a fost angajată la Protopopiatul Oradea. Şi exemplele ar putea continua.

"Permanenţa" fiilor

Tărău e imposibil de atins de vreme ce, cu rare excepţii, membrii Permanenţei Consiliului Eparhial, organul de conducere al Episcopiei, sunt angajaţi pe pile, deci şantajabili.

consilierul pentru patrimoniu, Cătălin Călinescu"Permanenţa" este şi ea o mare familie. Spre exemplu, consilierul pentru patrimoniu, Cătălin Călinescu (foto), şoferul neoficial al PS Sofronie, şi-a adus după el finul, pe Alin Herlea, care a fost pe rând diacon al episcopului şi director al magazinului bisericesc, pentru a fi plantat apoi preot la catedrala episcopală. Herlea este cumnat atât cu inspectorul eparhial Vasile Ungur, cât şi cu preotul Alin Sonea, profesor la Liceul Ortodox.

Fiu al preotului Petru Fiţ din Girişu de Criş, consilierul economic al Episcopiei, Filaret Fiţ, a fost adus de lângă tatăl său şi instalat la biserica Sfântul Nicolae din Ioşia în locul părintelui Ioan Măluţan, în vreme ce consilierul cultural Cristian Rus, fiul fostului protopop Dorel Rusu (acuzat că a colaborat cu fosta Securitate), a preluat de la tată biserica Izvorul Tămăduirii.

La fel, fiul fostului protopop Ioan Balint, consilierul juridic Cristian Balint, şi-a tras parohia Buna Vestire din Piaţa Rahovei, deşi a absolvit Teologia în 10 ani, în loc de 4!

Promovările pe pile le cad greu preoţilor de rând. "Preasfinţitul n-ar trebui să numească pe oricine. Consilierul pe patrimoniu, Adrian Caba, n-a ridicat în viaţa lui măcar un gard, juristul Balint n-a câştigat niciun proces tare, iar cel cultural, Cristian Rus, nu ştie scrie un articol", spune cu obidă un preot.

Biserica în familie... 

fostul vicar Vasile Bota de la biserica Sfântul Andrei din OradeaÎn Oradea există adevărate dinastii popeşti. La Biserica Albastră, părintele Gheorghe Nemeş l-a lăsat paroh pe ginerele Viorel Samaşca Nemeş, care l-a tras alături şi pe fiul George, deşi în facultate acesta se ocupa mai mult cu agricultura pe domeniul familiei. Cu nimic mai prejos, fostul vicar Vasile Bota (foto) de la biserica Sfântul Andrei, după o împăcare istorică cu episcopul Sofronie, şi-a instalat şi el fiul, pe Daniel, în parohia pe care vrea s-o lase moştenire, după o avansare pe repede-înainte, fără examen şi fără stagiu plictisitor la ţară.

Plasarea odraslelor e deja o tradiţie. Preotul Ioan Bala şi-a avansat fiul, pe Alin (totodată, fost ginere al părintelui Dumitru Megheşan), din biserica în care slujeşte în Nufărul la Biserica cu Lună. În Rogerius, fostul protopop Vasile Puşcaş oficiază împreună cu fiul Florin, iar în Nufărul părintele Roman Pintea, acum pensionat, slujeşte cu fiul său, Cosmin, în biserica pe care a şi ridicat-o.

Au ocupat judeţul...

Asemenea clanuri funcţionează în tot judeţul. Spre exemplu, protopopul de Oradea, Simon Goga, a moştenit parohia din Sânnicolau de la tatăl său, Aurel, a lăsat-o pe cea din Tria finului Vlad Druţă şi şi-a instalat fratele, pe Lucian, în biserica din cartierul ANL din Sânmartin.

În Rontău, preotul pensionar Emilian Bocşan şi-a lăsat biserica unuia dintre fiii săi, Virgiliu, în timp ce alt fiu, Ovidiu, slujeşte în Aleşd, iar celălalt, Horaţiu, a lăsat săptămâna trecută parohia din Zece Hotare moştenită de la socrul său pentru o alta, mai bună, în Haieu.

Similar, în zona Beiuşului, preotul Dumitru Balint l-a lăsat pe fiul Victor preot în locul său în Vărăşeni, iar ceilalţi doi fii - Florin şi Gheorghe - slujesc în Ceica şi Rieni.

Şi exemplele pot continua. Preoţimea bihoreană este o mare familie, în care posturile şi parohiile se împart numai pe merit. Meritul de-a fi din os popesc...


PATRIARHIE FĂRĂ REACŢII
"Biserica nu este firmă"

Contactaţi de BIHOREANUL pentru un punct de vedere cu privire la încălcarea normelor bisericeşti, reprezentanţii Episcopiei Ortodoxe şi cei ai Patriarhiei au evitat să răspundă la telefoane şi mesaje. Explicaţia e simplă. "Reprezentanţii Episcopiei nu pot justifica neregulile, iar cei ai Patriarhiei nu vor să încalce autonomia episcopului locului", spune un preot.

Restricţiile nu sunt, însă, pe placul popimii "înfipte" în posturi. Preoţii susţin că Biserica nu este firmă căreia să i se aplice regulile laice, iar canoanele bisericeşti încurajează părinţii să îşi aducă fiii la altar. "Canonic, nu există vreo interdicţie ori restricţie de a sluji tată şi fiu ca preoţi la acelaşi Sfânt Altar, sau rude spirituale, respectiv fini, naşi sau cuscri", argumentează pe internet preotul dr. Mihai Valică.