Propagandă de sus până jos! La trei zile după ce ministrul Agriculturii, Petre Daea, a prezentat un bilanţ plin de „realizări” al sezonului agricol de vară, acelaşi lucru şi pe acelaşi ton îl fac în judeţe şi Direcţiile Agricole, la „indicaţiile” Ministerului.

Vineri, a fost rândul Direcţiei Agricole Bihor, iar sarcina, de altfel recunoscută public, a fost executată de către directorul executiv adjunct Marius Ştefan, în lipsa directorului executiv Nicolae Hodişan, aflat în concediu medical după ce a declarat că se simte „hărţuit” de ministrul care îl vrea schimbat din funcţie.

De altfel, întrebat de BIHOREANUL dacă Direcţiile Agricole din judeţe au primit „indicaţii preţioase de la conducerea de Stat şi de Partid” pentru a „disemina” raportul, acesta a recunoscut sec: „Da”.

Numai izbânzi

„Legat de programul de guvernare şi realizările Ministerului Agriculturii”, după cum singur s-a exprimat, Ştefan a prezentat - reproducând un text expus şi vizual cu ajutorul unui proiector - reuşitele guvernării în agricultură.

Directorul adjunct a vorbit despre „bilanţul de guvernare în domeniul agricultură şi dezvoltare rurală”, repetând datele deja comunicate de ministrul Petre Daea, doar câteva exemple fiind localizate la nivelul judeţului Bihor.

De pildă, Ştefan a afirmat că „unul dintre cele mai importante obiective a fost plata la timp a subvenţiilor primite de la UE pentru agricultori” şi a vorbit despre reabilitarea infrastructurii de irigaţii (în judeţe precum Teleorman, Botoşani şi Constanţa), desecări, sisteme antigrindină, programe de stimulare a producţiei vegetale şi zootehnice, despre căminele culturale, drumurile comunale şi reţelele de apă şi canalizare realizate prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor în mediul rural şi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, ba şi despre reorganizarea unităţilor de cercetare în agricultură...

Totul, fără nicio altă referire la situaţia concretă din Bihor, cu excepţia uneia privind o seră de tomate în sistem hidroponic recent deschisă la Toboliu cu fonduri prin AFIR şi a faptului că pe PNDR s-au reabilitat 26 de şcoli din judeţ.

Recolte-record

Un al doilea capitol al prezentării a avut în vedere „recolta de cereale păioase”, cu sublinierea că „în majoritatea judeţelor care nu au fost afectate de calamităţile din prima jumătate a anului, recolta de păioase a înregistrat creşteri faţă de anul trecut, înregistrându-se pe ţară un nou maxim istoric”.

La acest punct, Marius Ştefan a arătat că Bihorul se situează pe locul III în ţară sub aspectul producţiilor obţinute, după judeţele Arad şi Timiş, anul acesta media la hectar în Bihor fiind de 6.095 kilograme la grâu şi de 6.200 kilograme la orz.

Situaţia oficială contravine, însă, celei de care se plâng fermierii bihoreni, care acuză – dimpotrivă – scăderea semnificativă a producţiei. Recent, de pildă, patronul Agroind Cauaceu, Dan Corbuţ, care lucrează 2.000 hectare de teren, a afirmat pentru BIHOREANUL că din cauza condiţiilor meteo-climatice recolta din acest an este cu 20% mai slabă faţă de cea din 2017, când a strâns 7.500 kg/ha, iar anul acesta „abia dacă s-a ajuns la 6.000 kilograme”.

Un alt fermier, Ioan Cuc, patronul firmei Patrol Service, care cultivă 6.000 hectare, cea mai mare suprafaţă din judeţ, a avansat cifre chiar mai proaste. „Recolta e cu 30-40% mai mică decât anul trecut. În general am avut producţii de 5-6.000 kilograme la hectar, dar sunt şi zone în care am recoltat doar 4.000”, declara Cuc BIHOREANULUI cu două săptămâni în urmă.

Ordin de „îngropare”

Directorul adjunct al Direcţiei Agricole Bihor a mai avut pregătită o prezentare şi despre „programele noi pentru dezvoltarea agriculturii” şi a vorbit despre „pregătirile pentru preşedinţia Consiliului UE şi poziţia României faţă de politicile agricole comune din perioada 2020 – 2027”, inclusiv despre impactul Brexit asupra diminuării alocaţiilor pentru agricultură din bugetul EU în următorii ani.

Nu ar fi scos, însă, niciun cuvânt despre cea mai mare criză din agricultura românească de după al doilea război mondial, generată de răspândirea virusului pestei porcine africane, cu toate că aceasta afectează nu doar sectorul zootehnic, ci şi agronomia.

În condiţiile în care la începutul lunii ministrul Petre Daea a emis faimosul Ordin 1.295/3 august 2018, care între altele impune deţinătorilor şi cultivatorilor de terenuri obligaţia de a distruge culturile contaminate de mistreţi (şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan, fiind dealtfel în pragul demiterii pentru că a „diseminat” acest ordin ce impune inclusiv arederea culturilor contaminate), BIHOREANUL l-a întrebat Ştefan dacă Ordinul se aplică în Bihor, având în vedere că – speriat de reacţiile fermierilor – Daea n-a mai vorbit despre el.

„Ne vom lua cu mâinile de cap”

„Nu”, a fost răspunsul directorului adjunct, care a încercat să explice că „neutralizarea” culturilor contaminate se poate face şi altfel decât prin ardere, şi anume prin „îngropare”.

„Se neutralizează (n.r.  - culturile contaminate) prin îngropare, pot fi inclusiv îngropate la faţa locului, nu numai prin ardere... Se sapă o groapă şi se îngroapă”, a spus Ştefan, continuând: „Omul de pe combină vede şi evită (n.r. – partea de teren prin care au trecut mistreţi). Că acolo sunt 20-30-50 de ştiuleţi care pot să fie infectaţi de virus, poate să ajungă în consumul animalelor din gospodărie sau poate să-l predea (n.r. – porumbul) la un siloz de cereale, din siloz să ajungă la o fabrică de nutreţuri, iar din fabrică în ferme. Şi atunci ne vom lua cu mâinile de cap şi vom spune: măi, cum a ajuns virusul în ferme, cu toate condiţiile de biosecuritate din ferme?”.

După ce BIHOREANUL a insistat, întrebând dacă specialiştii Direcţiei Agricole asistă la recoltare, aşa cum impune Ordinul, pentru a se asigura de neutralizarea culturilor contaminate, Marius Ştefan a recunoscut că acest lucru nu se face.

Apel la conştiinţă

„Avem doar 13 specialişti în judeţ, la 160.000 hectare cu cereale de toamnă, n-o să putem fi prezenţi la fiecare parcelă care se va recolta, dar prin informarea fermierilor dorim să-i conştientizăm ce au de făcut, noi nu vrem să facem nimic cu forţa (n.r. – Ordinul prevăzând deschiderea de dosare penale celor care contribuie la extinderea bolii). Noi apelăm la conştiinţa fiecăruia”, a spus Ştefan.

Pe de altă parte, oficialul a recunoscut că amploarea pestei porcine este uriaşă, la fel şi pagubele: „N-aş vrea să fiu în pielea unui mare crescător sau a unui mic crescător, chiar dacă fiecare va fi despăgubit, pentru că nimeni, când porneşte o afacere, nu se apucă de ea pentru a fi despăgubit, ci pentru a face profit”.

Amintim că deşi Comisia Europeană a avertizat Guvernul de la Bucureşti asupra pestei porcine încă din februarie 2017, acestea au ignorat pericolul până ce România a ajuns ţara din UE cea mai afectată. Până în prezent s-a decis exterminarea a peste 300.000 de porci şi au fost concediaţi peste 1.000 de oameni din ferme şi din industria alimentară. Patronatele din acest sector estimează că pagubele vor depăşi 1 miliard de euro, iar creşterea porcilor va fi afectată încă 20 de ani de acum înainte. Fără, bineînţeles, nicio demisie...