Activitatea Muzeului Țării Crișurilor din Oradea a fost în creștere la toate capitolele în cursul anului trecut, spune directorul instituției, istoricul Gabriel Moisa: deține mai multe piese în patrimoniu, a avut mai mulți vizitatori, a organizat mai multe evenimente și își câștigă aproape jumătate din buget din venituri proprii, parametru la care e depășit doar de Castelul Peleș din Sinaia și de Palatul Culturii din Iași.

Primul chestionar aplicat vizitatorilor arată, în același timp, că doar 2,9% dintre aceștia consideră că biletele de intrare ar fi scumpe sau foarte scumpe.

„O bijuterie”

„Muzeul Țării Crișurilor este o bijuterie care trebuie exploatată de fiecare bihorean și de fiecare turist. Îi îndemn pe toți bihorenii, când vin în Oradea și au 2-3 ore, să viziteze Muzeul pentru că au ce vedea”. Aceasta este invitația pe care a făcut-o Horea Abrudan (foto jos), vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, instituția care tutelează activitatea muzeului orădean, de a-i călca pragul de fiecare dată când au prilejul.

În preambulul prezentării de către directorul Muzeului, Gabriel Moisa, a raportului de activitate pe anul trecut, reprezentantul CJ Bihor a afirmat că Muzeul are un rol educațional important, „contribuind la educația nonformală și asigurând o complementaritate educației oferite de școli”, dar și că Muzeul Țării Crișurilor contribuie la consolidarea identității locale, este un loc de întâlnire datorită evenimentelor pe care le găzduiește și joacă un rol semnificativ în promovarea turistică a Oradiei și Bihorului.

„Un an foarte bun”

Așa a caracterizat activitatea derulată în 2025 directorul Muzeului, Gabriel Moisa (foto jos), argumentând cu cifre. Astfel, anul trecut instituția și-a mărit patrimoniul cu 4% (cu circa 25.000 de piese, acesta ajungând de la 641.853 piese la 667.546, încât „în câțiva ani va deveni o problemă depozitarea acestora”), iar numărul vizitatorilor a crescut de la 134.103 la 151.067 persoane (dintre care al neplătitorilor de la 33.510 la 50.043).

Cei mai mulți vizitatori au călcat pragul Muzeului în lunile aprilie, mai, iulie, august și octombrie ale anului trecut (când au avut loc manifestări precum Zilele Muzeului Țării Crișurilor, Noaptea Muzeelor, Tipografia de idei), cei mai puțini fiind înregistrați, ca de obicei, în lunile ianuarie, februarie și martie.

Au crescut, de asemenea, și veniturile proprii, la 9,262 milioane lei, ceea ce înseamnă 49,7% din întregul buget anual (diferența de 50,7%, adică 9,515 milioane lei, fiind asigurată din subvenții de la bugetul CJ Bihor și al Primăriei Oradea, mult sub nivelul de 85,72% din anul 2019). „Sunt foarte puține muzee în țară care ne depășesc, Castelul Peleș și Palatul Culturii din Iași”, a subliniat directorul Gabriel Moisa.

De notat că din vânzarea de bilete Muzeul a obținut anul trecut 1,335 milioane lei (un salt uriaș față de cei doar 47.000 lei încasați din bilete în urmă cu 4 ani). Tot anul trecut, instituția a câștigat și din alte surse, cum ar fi activitățile educaționale, 98.147 lei, o sumă întreită față de cea din anul precedent, 2024.

Primul chestionar din istoria Muzeului

Anul trecut, Muzeul a organizat, de asemenea, mai multe expoziții (64) decât în cel precedent (62), proiecte culturale și educative (164 față de 137 în 2024), conferințe, dezbateri, lansări de carte și proiecții de filme documentare (la care au participat, de pildă, președintele Academiei Române, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, oameni de cultură precum Horia Roman Patapievici, Varujan Vosganian), concerte (ca de exemplu Ducu Bertzi, Mircea Baniciu, Taxi, AG Weinberger), proiecții de filme artistice (Anul Nou care n-a fost, Moromeții 3), târguri de viniluri, Disco Retro Party, Târgul Meșterilor Populari, Salonul Cultural Orădean, festivalul Gusturi și Tradiții de Bihor, Noaptea cercetătorilor europeni și altele.

Tot anul trecut, pentru prima oară, Muzeul a aplicat un amplu chestionar (peste 70 de întrebări), la care în perioada 5 august – 7 septembrie au răspuns 311 dintre cei aproape 16.000 de vizitatori).

Între constatări, potrivit răspunsurilor: doar 1,3% (4 persoane) și 1,6% (5 persoane) dintre respondenți au considerat că biletele de intrare (50 de lei pentru întregul muzeu, 15 lei pentru o secție) sunt „scumpe” și, respectiv, „foarte scumpe”. Pe grupe de vârstă, cei mai mulți vizitatori au provenit din grupele 35-54 ani, 25-34 ani și 18-24 ani, iar principalele motivații declarate pentru vizitarea Muzeului au fost reputația, organizarea unei anume expoziții temporare, recomandări primite de la alte persoane și includerea Muzeului în programele turistice recomandate de APTOR Visit Oradea.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!