Dacă ceva merge bine, de ce să nu facem o "reformă"? Aşa a procedat şi noul manager al Spitalului de Pneumoftiziologie din Oradea, cotat până anul trecut ca fiind unitatea cu cele mai bune servicii medicale şi totodată singura din judeţ fără datorii la furnizorii de medicamente, echipamente şi utilităţi.

Octavian Cuc, fost funcţionar la Sanepid, plantat la şefia spitalului de către directorul Direcţiei de Sănătate Publică, Marius Pîrcioagă, a reuşit ca în numai patru luni să-şi ridice în cap salariaţii, de la medici până la infirmiere, din cauza modului în care le-a bulversat activitatea. Primul pas a fost s-o demită, abuziv, pe directoarea medicală, pentru ca apoi, rămas singur "la butoane", să decidă de capul lui atât în privinţa medicamentelor şi a materialelor sanitare, cât şi a negocierilor pentru finanţare cu Casa Asigurărilor de Sănătate. Dar şi să dicteze, în condiţii nelegale, o listă de prestaţii medicale pentru care bolnavii sunt obligaţi să plătească din propriile buzunare.

Semne rele anul are

Conflictul dintre manager şi salariaţii Spitalului TBC mocneşte încă de la instalarea lui Octavian Cuc. Pe 4 ianuarie 2010, fostul birocrat de la Sanepid era scos din biroul pe care îl ocupase până atunci şi, graţie proptelor PDL asigurate de şeful DSP, Marius Pîrcioagă, paraşutat la conducerea spitalului. La vremea respectivă, Cuc era întâmpinat de medici şi asistente cu un miting de protest motivat de faptul că în fruntea lor era adus un "corp străin" care nu avea multe în comun nici cu activitatea medicală, nici cu cea managerială.

"O vreme, lucrurile au mers din inerţie", spune unul dintre doctorii care, de teama represaliilor, preferă să nu-i fie divulgat numele. Situaţia s-a înrăutăţit însă rapid, încât spitalul a ajuns să acumuleze datorii şi să treacă la economii de medicamente şi de materiale sanitare care pun în pericol viaţa pacienţilor.

Persona non-grata

06 Lavinia Davidescu.jpgSingura salariată care îşi asumă deschis opoziţia faţă de manager e doctoriţa Lavinia Davidescu (foto), pe care Cuc a demis-o din funcţia de director medical. Conflictul poate părea unul personal, dar efectele se resimt asupra întregii activităţi, iar asta întrucât directorul medical e cel care, potrivit legii, conduce Consiliul Medical al spitalului. Or, în lipsa acestuia, managerul a pus monopol pe decizii, arbitrar şi contrar atât cadrelor medicale, cât şi bolnavilor.

"În luna martie, pentru că managerul ignora Consiliul Medical, i-am cerut să precizeze care ar mai fi rolul meu. Nu puteam fi o plantă, să am funcţia, dar să n-o exercit", explică Davidescu. În loc să intre în normalitate, managerul a înlăturat-o printr-un artificiu. "Deşi contractul de administrare dintre mine, ca director medical, şi managerul spitalului era încheiat pe trei ani în 5 mai 2008, Cuc a pretextat că am fost numită prin concurs în martie 2007, aşa că mi s-au scurs cei trei ani de mandat", spune doctoriţa. "Dar potrivit legii directorul medical nu poate fi scos din funcţie decât dacă îi expiră contractul, dacă devine incompatibil cu funcţia, se pensionează, moare sau e condamnat penal". În cazul doctoriţei Davidescu nu era îndeplinită nicio asemenea condiţie.

Manager-jucător

Directoarea mazilită afirmă că, în lipsa Consiliului Medical, managerul a început să conducă spitalul discreţionar. "La începutul lunii aprilie, a trimis şefilor de secţii o notă internă, născocită de el cu directorul financiar, prin care se impunea medicilor "să se încadreze strict" în anumite consumuri. Documentul e aberant, căci încalcă drepturile pacienţilor şi este o ingerinţă în activitatea profesională a medicilor", spune doctoriţa.

Pus la dispoziţia BIHOREANULUI, documentul relevă că, dacă până în aprilie bugetul pentru medicamente al unei secţii se ridica la 60.000 de lei lunar, din acel moment a fost scăzut la doar 33.000 de lei. "Asta deşi numărul de pacienţi a rămas la fel de mare, iar medicamentele nu s-au ieftinit, ci dimpotrivă. Astfel, în termeni reali vorbim de o scădere cu circa 75% a bugetelor".

Economie cu orice preţ

Prin acelaşi act, managerul a limitat şi analizele medicale, iar de acest lucru se plâng şi alţi medici. "Decizia managerului e iresponsabilă. A ordonat să nu mai facem decât maxim 10 analize CT (Computer Tomograf) şi fiecare caz să fie aprobat de şeful de secţie sau de el personal deşi, neavând nicio specializare, nu are competenţa să decidă dacă un CT e necesar sau nu", spune un doctor, adăugând: "Numai pe vremea lui Ceauşescu se mai băgau nepricepuţii în treaba specialiştilor!".

"Până şi la seringi ne pune la economii aiurea. Ne ia la rost de ce folosim la o injecţie două sau patru seringi. Ce fel de doctor o fi dacă nu ştie că, înaintea unor tratamente, trebuie testată reacţia pacientului, sau că la unii bolnavi se administrează substanţe combinate şi fiecare se scoate din fiolă cu seringă separată?...", se miră un asistent.

Până şi infirmierele sun supărate. "Nu pot zice că nu mai cumpără materiale sanitare, dar ni se cere să le drămuim la sânge. Aşa riscăm infecţii intraspitaliceşti, iar pacienţii pe care doctorii îi vindecă de TBC se pot îmbolnăvi de Clepsiela sau de Pseudomonas", zice o îngrijitoare.

Taxă pe boală

Angajaţii afirmă că, din unitatea-model de până acum doi ani, instituţia a ajuns să se bazeze pe banii pacienţilor. Aşa se face că, în martie, managerul a instituit coplata, deşi aceasta nu a fost încă aprobată de Ministerul Sănătăţii. Cuc a instituit tarife pentru tot felul de proceduri, de la radiografii şi ecografii până la spirometrii şi consultaţii. De pildă, un bolnav care se prezintă la un medic primar ar urma să scoată din buzunar 30 de lei, iar unul care ajunge la un medic specialist 25 de lei.

"Şi "mercurialul" e tot arbitrar, pentru că nu are girul Consiliului Medical. În plus, managerul invocă un articol dintr-o lege din anul 2006, dar legea se referă la cu totul alte proceduri decât cele supuse tarifării", spune fosta directoare medicală. Legea arată, de fapt, că pacienţii pot plăti servicii medicale după accidente de muncă şi sportive, servicii de înaltă performanţă, tratamente stomatologice, condiţii hoteliere de înalt confort sau operaţii estetice. "Nu e cazul spitalului nostru. Atunci de ce să plătească pacienţii, mai ales că majoritatea sunt oameni săraci?", se întreabă Davidescu.

Negocieri la secret

Fosta directoare afirmă că, pe lângă greşelile de până acum, managerul a comis o alta care poate produce daune pe viitor. "Conform regulilor, înainte ca reprezentanţii unui spital să se prezinte la CAS ca să negocieze finanţarea, trebuie întocmită aşa-numita documentaţie de contractare, care trebuie aprobată de conducerea colectivă a spitalului. În cazul nostru, domnul Cuc a mers la negocieri fără să se consulte cu noi".

Astfel, medicii nu ştiu cu ce argumente s-a "înarmat" managerul pentru a convinge conducerea CAS să aloce o finanţare pe măsura nevoilor spitalului. Iar o eventuală subfinanţare, foarte probabilă date fiind atât lipsa de experienţă a lui Cuc cât şi lipsa de fonduri a Casei, poate condamna spitalul la o sumă care să nu acopere valoarea prestaţiilor medicale.

Nevinovat

Octavian Cuc.jpgManagerul Octavian Cuc (foto) se declară totuşi convins că deciziile sale sunt perfect legale. Contractul de administrare al directoarei medicale, spune el, l-a desfăcut întrucât legea prevede că termenul de valabilitate nu e de fix trei ani, ci de "maximum" trei ani. Iar motivul pentru care spitalul nu are alt director medical de peste o lună nu lui îi poate fi imputat. "Am trimis hârtiile la DSP şi la Minister pentru altă numire, iar DSP-ul o să propună alt director medical", s-a spălat el pe mâini. Ca şi cum nu de la spital ar trebui să pornească propunerile, ci de la birocraţii care l-au promovat şi pe el din afara unităţii.

Mai greu i-a fost managerului să explice de ce a introdus coplata, mai ales că nu a emis niciun act care să precizeze cine încasează banii de la pacienţi şi cine le-ar emite chitanţe. "Aveam de gând să stabilim amănuntele mai târziu", oferă el o scuză moale. La fel, nici în privinţa asumării negocierilor cu CAS n-a putut argumenta de ce s-a dus singur la discuţii, fără să consulte Consiliul Medical. Singura apărare este că "în mod sigur o să obţin mai mulţi bani ca anul trecut; în 2009 spitalul a primit de la CAS 1,65 milioane de lei pe lună, iar acum o să primim 1,8 milioane". Adică beţie cu apă chioară, fiindcă preţurile de anul acesta sunt mai mari decât cele de anul trecut.

Cât despre economiile de medicamente impuse, managerul are o singură replică. "Minciuni!", spune el, ca şi cum medicii, asistentele şi infirmierele s-ar fi decis să conspire împotriva sa. Fără niciun motiv, fireşte...


SABOTOR
Anti-descentralizare

Săptămâna trecută, managerul Spitalului TBC a fost dat ca exemplu negativ şi de primarul Ilie Bolojan, care consideră că situaţia unităţii e nepermis de proastă, având în vedere că până în ianuarie era singura fără datorii în tot judeţul. "Domnul manager a vrut să fie popular în rândul angajaţilor, dar nu are bani de medicamente pentru pacienţi şi nici să plătească utilităţile", a remarcat primarul.

Ce-i drept, Cuc nici nu avea cum să rămână netaxat, nu doar pentru proasta administrare a spitalului, ci şi din cauza opoziţiei sale faţă de perspectiva descentralizării. BIHOREANUL a aflat că, întrucât de la 1 iulie Consiliul Local va avea inclusiv dreptul să numească managerii de la spitalele din subordinea sa (TBC, Maternitate, Municipal şi de Neurologie), Cuc a trimis, tot fără acceptul Consiliului Medical şi al Comitetului Director, o scrisoare către DSP şi Ministerul Sănătăţii, cerând ca spitalul să rămână în subordinea Direcţiei de Sănătate Publică, chiar şi ca viitoare secţie a falimentarului Spital Judeţean, deşi astfel medicii vor pierde sporul pentru condiţiile de lucru, iar pacienţii vor fi cu siguranţă mai nemulţumiţi.