Medicii legişti sunt detectivii în halate albe. Fac analizele în cazul şoferilor prinşi băuţi ori drogaţi, evaluările de specialitate în cazurile de vătămări şi crime, lămuresc dacă autorii infracţiunilor pot răspunde penal ori sunt lipsiţi de discernământ şi tot ei sunt cei chemaţi să stabilească dacă alţi medici au respectat procedurile, în procesele de malpraxis.
BIHOREANUL a descoperit că la Serviciul Judeţean de Medicină Legală (SJML) Bihor toată această activitate se desfăşoară într-o clădire care pare mai degrabă scena unui film de groază decât o instituţie medicală. Situaţia e cunoscută de aproape un deceniu, însă găsirea unei rezolvări nu a fost considerată niciodată o prioritate...
O dărăpănătură
La SJML Bihor ajung corpurile neînsufleţite ale celor ucişi, ale celor care şi-au pus capăt zilelor, ale celor morţi în accidente ori în condiţii neelucidate. Poate de aceea, percepţia generală e că medicii legişti au treabă doar cu morţii. În realitate, cea mai mare parte a activităţii o desfăşoară cu persoanele în viaţă, cum sunt şi victimele unor agresiuni, accidente sau culpe medicale.
Cei ajunşi aici îşi imaginează că vor intra într-o clădire ca-n filme, cu cabinete şi laboratoare moderne. Realitatea este, însă, oripilantă. Imobilul în care funcţionează SJML Bihor, proprietate a Comunităţii evreieşti din Oradea, e o dărăpănătură macabră în care de decenii nu s-a investit mai nimic. Geamurile nu se închid, multe dintre ele sunt sparte şi bătute în cuie ca să nu se deschidă, uşile sunt vechi, cu tocuri mâncate de carii, iar zugrăveala de pe pereţi a dispărut, s-a scorojit, s-a înnegrit de vreme ori a fost spălată de infiltraţiile de apă.
Umorul salvator
Încălzirea nu funcţionează, motiv pentru care, când se instalează frigul, personalul lucrează înfofolit în haine şi halate groase, de sub care cu greu îi poţi desluşi pe medici de asistenţi sau autopsieri.
Consultaţiile se fac într-un cabinet cu pereţi crăpaţi, atât de mic încât pare o cămară. Femeile şi copiii abuzaţi sexual împart aceeaşi masă ruginită, căci unitatea nu are o sală specială pentru victimele minore, deşi recomandările europene ar impune acest lucru, pentru a evita revictimizarea.
Secţia de prosectură, unde se desfăşoară autopsiile şi prelevarea de probe histo-patologice, se află într-un corp de clădire separat, dar la fel de degradat. De pe pereţii exteriori tencuiala s-a desprins de mult, iar în interior tavanul e acoperit de unul fals, într-o tentativă nereuşită de a masca infiltraţiile de apă. Frigiderul mortuar, o cutie uriaşă de metal, e păstrat la intrare, căci nu există o încăpere separată, care ar asigura morţilor respectul cuvenit.
Mirosul înţepător de formol te doboară încă de la intrare, se îmbibă în piele şi haine, deşi după proceduri personalul dezinfectează şi aeriseşte imediat. Situaţia e cu atât mai gravă cu cât o parte considerabilă a autopsiilor sunt în cazul unor cadavre neidentificate, multe în stare de putrefacţie avansată, iar în ciuda folosirii unor echipamente de protecţie, fără condiţii adecvate, riscul de contaminare a personalului este ridicat.
"Ne-am obişnuit", spun deopotrivă medici, asistenţi şi autopsieri, care lucrează în condiţii de neconceput într-un oraş care se laudă că a investit milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii medicale. "Se spune că avem simţul umorului dezvoltat. Să ştiţi că aşa e. Altfel nu am rezista", zice unul dintre doctorii cu vechime ai SJML Bihor.
Analize printre găleţi
Situaţia e la fel de macabră şi la etajul clădirii. Aici e Laboratorul toxicologic, unde ajung probele de sânge prelevate de la şoferii prinşi băuţi la volan, şi tot aici e şi Laboratorul pentru analize anatomo-patologice, unde se pregătesc şi apoi se analizează probele de ţesut din organele persoanelor decedate în urma unor morţi neviolente, pentru a le putea stabili cauza decesului.
În încăperi, cu greu poţi să te mişti din cauza aparatelor şi a lăzilor frigorifice în care se depozitează probele biologice, pentru că legea impune să fie păstrate cel puţin 10 ani, pentru eventuale expertize ce pot fi solicitate de autorităţile judiciare ori instanţele de judecată. În laboratoare şi cabinete ploaia se prelinge prin crăpăturile ferestrelor duble, între care angajaţii au îndesat prosoape şi pături pentru a o opri, iar pentru cea scursă prin tavan au pregătite la îndemână cârpe şi găleţi (foto).
Şi asta nu e tot. Instalaţia electrică, veche de decenii, abia face faţă atâtor aparate consumatoare, putând provoca oricând un incendiu care ar distruge tot. Toamna trecută a fost cât pe ce să se producă un dezastru, căci acoperişul şubred a cedat, ţiglele s-au desprins, iar ploaia a provocat ravagii. "Am fost obligaţi să scoatem din priză pentru câteva zile frigiderul mortuar, de teamă să nu se producă un scurtcircuit. Cum rulajul este zilnic, a fost greu, ne-am chinuit cum am putut, în final l-am repornit", explică şefa Serviciului, dr. Camelia Buhaş.
Nimeni, nimic
Este evident că medicii legişti au nevoie de un nou sediu, mai ales că în acesta, fiind chiriaşi, legea le permite să facă doar lucrări de întreţinere. Atât că, după cum a aflat BIHOREANUL, un asemenea proiect se discută de 9 ani, fără să se fi făcut concret nimic, deşi fonduri ar exista, precum şi posibilitatea accesării unor fonduri europene pentru dotări.
Motivul? SJML Bihor e ca o casă cu mulţi stăpâni, fiecare ocupat cu "ale lui". Profesional, depinde de Institutul Naţional de Medicină Legală (INML), salariile personalului sunt plătite de Ministerul Sănătăţii, iar pentru orice cheltuială trebuie să facă adrese Spitalului Judeţean din Oradea, căruia îi este subordonat administrativ, chit că nu i se alocă vreun ban, toate cheltuielile Serviciului fiind suportate din taxele încasate pe serviciile prestate.
De-a lungul timpului, vechiul şef al SJML Bihor, Gabriel Mihalache, iar din 2017 actuala şefă, Camelia Buhaş (foto), au cerut sprijin şi conducerii Spitalului Judeţean, şi Primăriei, şi Consiliului Judeţean, şi Prefecturii. "Am solicitat un teren pe care să putem să ridicăm un nou sediu", spune Buhaş. Degeaba, însă, căci n-a primit niciun răspuns, deşi, culmea, este consilier local PNL şi, deci, colegă de partid cu decidenţii, adică şi cu managerul Spitalului, ex-senatorul Gheorghe Carp, şi cu primarul Florin Birta, şi cu preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, şi cu prefectul Dumitru Ţiplea.
"I-am abordat la toate întâlnirile, îi hărţuiesc de-a dreptul. Le-am cerut sprijin verbal, le-am trimis şi adrese scrise. Fără teren, nu putem face un studiu de fezabilitate şi nu putem aplica pentru finanţare din fonduri europene. Veniturile noastre din ultimii ani, aproximativ 2,7 milioane lei, le-am ţinut tocmai ca să rezolvăm problema sediului", spune Buhaş.
Promisiuni
Situaţia e cunoscută de autorităţile locale. Managerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp, care recunoaşte că "în porcăria aceea nu se poate sta", crede însă că perpetuarea problemei se datorează tocmai legiştilor, care nu ar fi suficient de incisivi. "Ei s-au complăcut oarecum. Dacă pe mine mă arde, eu nu-l las pe cel care hotărăşte să doarmă. Dar nu pot să fac eu totul în locul lor. Eu i-am susţinut şi îi ajut cât pot", susţine managerul.
Atât preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, cât şi primarul Florin Birta au identificat mai multe terenuri, zice Carp, dar unele au fost mult prea la periferia oraşului, iar altele nu au corespuns ca mărime. În schimb, ar fi discuţii avansate pentru ca oraşul să preia o proprietate situată chiar în apropierea actualului sediu al SJML Bihor. Informaţia e confirmată şi de Florin Birta (foto). "De fapt avem 2-3 variante. Până luna viitoare se vor limpezi lucrurile şi sper ca anul acesta să terminăm cu această problemă, cel puţin pe partea cu terenul", promite primarul, refuzând să ofere alte detalii.
Nu este, totuşi, prima promisiune de acest gen. Medicii legişti zic că edilul le-a făcut-o şi în vară, dar tot nu s-a întâmplat nimic. Poate dacă l-ar plimba prin laboratoare, cabinete şi sala de autopsie, va înţelege mai bine de ce e important ca munca legiştilor să se desfăşoare în condiţii decente. Chiar dacă nu prescriu medicamente şi nu realizează intervenţii chirurgicale de rezonanţă, ei fac dreptate oamenilor, morţi şi vii deopotrivă, disecând lucrurile până când ajung la adevăr...
UNUL PENTRU TOŢI. Singurul cabinet de consultaţii al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Bihor are pereţii crăpaţi. Aici se prelevează probe de sânge de la şoferii prinşi băuţi, aici sunt consultate victimele accidentelor rutiere, adulţi şi copii agresaţi sau abuzaţi sexual, deşi reglementările europene cer condiţii speciale pentru minori
MULT DE LUCRU
Sute de autopsii şi mii de expertize
Cu aproximativ 30 de angajaţi - şase medici legişti, un medic anatomo-patolog, două chimiste, şapte asistenţi medicali, patru autopsieri, şase îngrijitoare şi cinci medici rezidenţi - Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bihor a fost singura unitate din judeţ care, de pildă, în timpul pandemiei, a făcut autopsii în cazuri de Covid.
Ultimul raport de activitate al unităţii, realizat anul trecut pentru 2020, arată că aici s-au realizat 503 autopsii, dintre care 239 în cazul unor morţi violente. În paralel, legiştii au examinat 976 de victime ale unor agresiuni, 453 persoane rănite în urma unor accidente, 76 de victime ale unor violuri.
De asemenea, au realizat 559 de expertize psihiatrice, 961 determinări de alcoolemie la persoane în viaţă şi decedate, 27 de expertize toxicologice, 6 expertize biocriminalistice pe corpuri delicte şi investigatii anatomo-patologice în cazul a 486 de cadavre.
Vezi mai jos videoreportaj! Imagini: Paul Lelea