Divide şi gospodăreşte! Se pregăteşte spargerea asociaţiilor de proprietari

Dacă alegerile de preşedinte s-ar ţine "pe bune", cel puţin zece asociaţii de proprietari din Oradea ar trebui să închirieze pentru scrutin Sala Antonio Alexe.

Acestea au fiecare peste 1.500 de membri şi ar aduna la urne mai mulţi votanţi decât alegerile de primar din comune ca Spinuş, Şinteu, Viişoara sau Criştioru de Jos. Deoarece chiar au o "populaţie" mai mare!

Pentru că majoritatea asociaţiilor din municipiu sunt prea mari ca să mai poată fi conduse eficient, primarul Ilie Bolojan vrea să le vadă sparte în bucăţi. Dacă se poate, la nivel de scară de bloc!

Spargeţi "gaşca"!

Mega-asociaţiile de proprietari vor fi date la măcinat. Primarul vrea să vadă asociaţiile fărâmiţate, pentru că statisticile furnizorilor de utilităţi arată că datoriile acestora cresc direct proporţional cu dimensiunile. Motivul e simplu. "Una e să strângi 10.000 de lei de la oameni pentru plata încălzirii şi alta să aduni 100.000 de lei. La fel, la facturile mari penalităţile pentru întârzierea la plată sunt şi ele mari", a declarat pentru BIHOREANUL Ilie Bolojan (foto).

Pentru a ţine sub control fenomenul restanţierilor, înainte să fie prea târziu atât pentru orădeni cât şi pentru furnizorii de utilităţi, edilul le-a ordonat angajaţilor Primăriei să iasă în oraş şi să-i convingă pe oameni să "spargă gaşca". Funcţionarii au făcut topul primelor 20 de asociaţii cu datorii către Electrocentrale şi Compania de Apă, le-au împărţit pe cartiere şi au pus în cutiile poştale ale tuturor membrilor invitaţii la o şedinţă de lucru.

Primele adunări generale au avut loc acum două săptămâni, când angajaţii municipalităţii şi reprezentanţii regiilor s-au întâlnit cu membrii asociaţiilor Petre Ispirescu, Progresului şi 114 din cartierul Rogerius. Toate trei sunt asociaţii cu sute de apartamente şi au acumulat, fiecare, restanţe de peste 200.000 lei către Electrocentrale!

Muncă de lămurire

La cererea primarului, funcţionarii i-au sfătuit pe orădeni să fărâmiţeze asociaţiile-mamut în structuri mai mici, la nivel de bloc şi scară de bloc, pentru a avea un control mai bun asupra restanţierilor. "Indiferent de mărimea asociaţiei, conducerea e aceeaşi: există un singur preşedinte şi un singur administrator. Pentru ei ar fi mai uşor să urmărească şi să dea în judecată un singur rău-platnic sau doi dintr-o asociaţie de 20 sau 40 de apartamente, decât să umble după zeci de dosare, cum se întâmplă la o asociaţie cu 600 de apartamente", spune Cristian Ile (foto), de la Compartimentul Îndrumare şi Control Asociaţii de Proprietari.

Cel mai bun exemplu este Asociaţia 114 din Rogerius unde, la 380 de apartamente, preşedintele Torok Zoltan a trebuit să deschidă nu mai puţin de 88 de procese pentru recuperarea restanţelor. Adică se judecă cu aproape tot al patrulea proprietar de apartament!

Şefi pe viaţă

Reprezentanţii municipalităţii mai spun că pe lângă numărul mare de restanţieri, asociaţiile-mamut mai au dezavantajul că deciziile importante, cum ar fi contractarea unor lucrări de mansardare sau schimbarea membrilor conducerii, se iau cu greutate.

"La o asociaţie făcută pe o scară de bloc oamenii se cunosc între ei, se întâlnesc mai repede şi fac mai uşor majoritatea necesară ca să poată lua o hotărâre. În schimb, la asociaţiile cu sute de membri nu reuşeşti niciodată să aduni la o şedinţă 50% plus unu din membri, ca să ia o decizie", argumentează Delia Munteanu, şefa Compartimentului de profil din cadrul Primăriei.

Astfel, chiar dacă nu-şi fac treaba, sau chiar dacă bagă mâna în banii oamenilor, preşedinţii şi administratorii marilor asociaţii nu se tem că vor fi schimbaţi din funcţii. Cum niciodată nu sunt destui membri prezenţi la şedinţă, conducerea se poate considera "înscăunată" pe viaţă...

Greu de rupt

Deşi teoretic ar fi în dezavantajul lor, pentru că sunt mai uşor de controlat, până şi reprezentanţii asociaţiilor de proprietari susţin ideea fărâmiţării. "Eu în mod cert susţin desprinderea asociaţiei la nivel de bloc, pentru că ar fi mai uşor de administrat. Poate că în prima fază ar creşte puţin cheltuielile comune cu reparaţiile, femeia de serviciu sau factura de telefon, pentru că numărul celor care contribuie este mai mic, dar în câteva luni nu s-ar mai vedea diferenţa, pentru că te-ai putea gospodări mai bine şi ar scădea celelalte cheltuieli", spune Elena Oancea, administratorul asociaţiei 114 Rogerius.

La fel crede şi Florian Burdaş, preşedintele Asociaţiei Nicolae Bălcescu. "Avantajul asociaţiilor mici e că oamenii pot interveni mai repede la orice probleme ar apărea pe scara de bloc", zice Burdaş. Există, însă, şi neajunsuri. De teamă că va scăpa datornicii printre degete, Electrocentrale se opune împărţirii asociaţiilor mari în altele mai mici. "Noi am vrea să ne despărţim de blocurile care au datorii, dar furnizorii de utilităţi refuză să încheie contract cu noua asociaţie până nu sunt plătite toate restanţele", explică Oancea. Regiile se tem că locatarii blocurilor care rămân cu restanţele pe cap vor contesta cuantumul acestora şi se va ajunge la procese ce pot dura ani de zile.

"Nu mă bag!"

În plus, nici orădenii nu sunt foarte dornici să-şi ia soarta în mâini. "Oamenii nu vor să se implice. Pe de o parte nu vrea nimeni să fie preşedinte peste o asociaţie de 20 de apartamente care nu-i poate plăti un salariu, iar pe de cealaltă parte nici orădenii nu sunt foarte încântaţi de ideea că le poate bate oricând vecinul la uşă cerându-le să-şi plătească facturile sau să ajute la curăţirea beciului", spune Cristian Ile.

După ani de comunism, oamenii au rămas cu mentalitatea că proprietatea lor începe doar de la uşa apartamentului. Spaţiile comune, cum ar fi beciul, acoperişul sau casa scării, sunt ale tuturor şi, în consecinţă, ale nimănui. Iar răspunderea, cum se vede, la fel...

MAMUŢI DE CARTIER
165
de asociaţii de proprietari de mari dimensiuni din Oradea au fiecare peste 100 de apartamente

"E mai uşor să gestionezi o asociaţie la nivelul scării de bloc. Acolo ai 20 de apartamente, îi ştii pe toţi şi poţi merge la om să îi spui frumos: "

Ilie Bolojan

MARI ASOCIAŢII, MARI RESTANŢE
Mega-datornicii

Topul asociaţiilor de proprietari cu cele mai mari restanţe către Electrocentrale este format exclusiv din asociaţiile-mamut, cu sute de apartamente. În fruntea listei, cu datorii de 410.777 de lei, se află Asociaţia 321, care are 310 apartamente. Aceasta e secondată de Asociaţia 114 Rogerius, cu o restanţă de 382.858 lei la 380 apartamente, şi de Asociaţia Rogerius 235, cu datorii de 368.621 lei la 180 de apartamente. Pe locul patru se înscrie Asociaţia Progresului 83, cu restanţe de 318.806 lei la 407 apartamente. Şi lista ar putea continua cu zeci de exemple...

PRIMĂRIE, OFER CONSULTANŢĂ!
Vine reorganizarea!

Orădenii care doresc să se constituie în asociaţii de proprietari la nivel de bloc pot cere consultanţă Compartimentului Îndrumare şi Control Asociaţii de Proprietari din Primărie.

 Documentaţia necesară înfiinţării asociaţiei cuprinde: cerere tip, statutul asociaţiei, acordul de asociere al membrilor, procesul verbal al adunării generale, acordul societăţilor Apă Canal, Electrocentrale, Electrica şi dovada înştiinţării asociaţiei de proprietari din care se face desprinderea. Modelul de statut şi acordul de asociere poate fi ridicat de la camera 214 din Primărie zilnic între orele 8-12.