DNA acuză: Judecătorii Florica Roman, Denisa Vidican, Ovidiu Galea şi Raluca Cuc au scos din închisoare un violator

Trafic de influenţă, fals, abuz în serviciu, favorizarea infractorului. Sunt doar câteva dintre acuzaţiile reţinute de procurorii anticorupţie în actul de acuzare înaintat Curţii de Apel Cluj şi care îi priveşte pe Florica Roman şi Denisa Vidican, magistraţi în cadrul Curţii de Apel Oradea, respectiv pe Raluca Cuc şi Ovidiu Galea, de la Tribunalul Bihor. Cei patru judecători au fost suspendaţi din funcţii, luni, de Consiliul Superior al Magistraturii, fiindcă au fost trimişi în judecată de DNA Oradea alături de încă două persoane: avocata beiuşeancă Mariana Mihoc şi omul de afaceri Gheorghe Jurcă din comuna Budureasa.

Violator cu pile

Potrivit comunicatului făcut public, joi, de Biroul de presă al DNA, acuzaţiile de corupţie o vizează pe judecătorarea Florica Roman care, în perioada 2010-2011, ar fi primit de la Gheorghe Jurcă „o sumă de bani nedeterminată sub aspectul cuantumului şi alte foloase (păstrăvi, whisky) şi a pretins de la acesta un ceas cu cuc vechi, pentru a-şi exercita influenţa faţă de judecători de la instanţa inferioară în grad, Tribunalul Bihor, astfel încât aceştia să pronunţe hotărâri favorabile unui condamnat, în scopul de a nu executa pedeapsa aplicată".

Condamnatul era nepotul lui Jurcă şi ginerele avocatei Mariana Mihoc, pe care, spun procurorii, judecătoarea „a sfătuit-o ce demersuri să întreprindă pentru a-l ajuta pe condamnat să nu execute pedeapsa pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de viol", şi anume promovarea unei căi extraordinare de atac, denumită constestaţie în anulare.

„Pentru promovarea unei contestaţii în anulare, era absolut necesar ca persoana vătămată să fie convinsă să încheie un înscris fals, cu dată anterioară rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, din care să rezulte că s-ar fi împăcat cu inculpatul înaintea rămânerii definitive a hotărârii de condamnare", se spune în informarea DNA.

Mihoc a şi făcut demersurile: a iniţiat redactarea actului de împăcare între victimă şi condamnat, un înscris antedatat, nesemnat de condamnat şi neautentificat, a conceput „Declaraţia de retragere a plângerii penale", antedatată, a iniţiat emiterea unui înscris fals „Adeverinţă", emis de Geoasset SRL, care conținea date nereale, nedatată şi fără număr de înregistrare.

„Toate aceste 3 înscrisuri false au fost ataşate la contestaţia în anulare, care a și fost admisă, cu opinia separată a unui membru al completului de judecată. Partea vătămată a consimțit să redacteze înscrisurile antedatate în schimbul unor sume de bani promise și oferite de rudele condamnatului și după ce a primit asigurări din partea avocatei că demersurile sale sunt legale", spun procurorii.

La Tribunal, procesul derulat pentru admiterea contestaţiei în anulare a mers ca pe roate. Pe 9 iunie 2010, preşedintele completului, judecătorul Ovidiu Galea, a dispus preschimbarea termenului de judecată al contestaţiei în anulare înregistrată cu o zi înainte de avocata Mihoc în numele condamnatului, din data de 24 septembrie în data de 16 iunie, în baza unei cereri formulate de către condamnat care, potrivit DNA, la dosar nu a existat.

„În acest fel, inculpatul Galea Ovidiu şi-a exercitat în mod defectuos atribuţiile de serviciu, aducând atingere gravă interesului general de înfăptuire a justiției și implicit intereselor legitime ale Tribunalului Bihor, afectând grav încrederea justițiabililor în această instituție chemată să aplice legea și să înfăptuiască actul de justiție", se precizează în comunicatul DNA.

Ulterior, ca urmare a înscrisurilor false depuse la dosar de avocata Mihoc „şi a exercitării influenţei inculpatei Roman Florica", la data de 4 martie 2011, completul format din Raluca Cuc Raluca, Denisa Vidican și Ovidiu Musta (cu opinia separată a acestuia din urmă) a admis contestaţiile în anulare, a anulat decizia de condamnare, dispunând rejudecarea procesului de viol la Tribunal care apoi a şi încetat.

„Cele două judecătoare, care au refuzat să participe la deliberări, au apreciat drept probe concludente înscrisurile care erau vădit false, aspecte menționate și în opinia separată a celui de-al treilea judecător", acuză procurorii DNA.

Galea, acuzat că a judecat... în lipsă

Pe lângă implicarea în scăparea violatorului - pe care chiar el îl condamnase la închisoare cu executare, cu puţin timp în urmă - judecătorului Galea i se impută şi faptul că, în ianuarie acest an, ar fi folosit un act juridic fals pentru a motiva o sentinţă penală. Acuzaţia vizează tot un dosar al procurorilor DNA Oradea, prin care, pe 27 februarie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpaţi, acuzaţi de infracţiuni economice.

În finalul procesului, unul dintre inculpaţi, Gheorghe Mudura (patronul grupului Master), a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare, fiind arestat pe 25 aprilie 2013 şi depus în Penitenciarul Oradea. La scurt timp după încarcerare, Mudura a cerut instanţei deducerea, din pedeapsa pe care o avea de executat, a perioadelor cât a fost reţinut şi arestat preventiv în două cauze penale, respectiv de la 10 august1999 până la 23 decembrie 1999 şi de la 10 ianuarie 2006 până la 17 ianuarie 2006.

Cererea a fost înregistrată la Tribunalul Bihor, sistemul electronic desemnându-l pe judecătorul Ovidiu Galea să soluţioneze cauza. Magistratul a făcut-o, însă doar în parte, scăzând din pedeapsă doar a zilelor de arest din 1999, fără a celor din 2006.

Greşeala judecătorului a fost descoperită de judecătorul delegat din cadrul Biroului Executări penale al Tribunalului Bihor, care a solicitat Secţiei penale clarificări, în cadrul unei proceduri denumite „contestație la executare pentru lămurirea de dispozitiv". Ca să nu se considere eroare de judecată, procurorii spun că Galea a încercat să-şi acopere gafa, întocmind un act intitulat „Încheierea din Camera de consiliu" din data de 13 ianuarie 2014, în care a adăugat la perioada dedusă şi săptămâna de arest din 2006.

„Din actele de urmărire penală, s-a stabilit că, la data de 13 ianuarie 2014, când judecătorul Galea Ovidiu ar fi ţinut şi prezidat şedinţa de judecată din Cameră de consiliu, acesta nu s-a aflat la serviciu, fiind plecat la Bucureşti. Prin urmare actul intitulat „Încheierea din Camera de consiliu din 13 ianuarie 2014", atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, fiind un act fals", se arată în comunicatul DNA.

Judecătorul i-a dat dispoziţie prin telefon, unei grefiere, să introducă Încheierea în sistemul informatic al Tribunalului, apoi, pe 23 ianuarie, a respins sesizarea Biroului Executări penale privind lămurirea de dispozitiv.

„Încheierea din 13 ianuarie este un fals, întrucât la data respectivă judecătorul Ovidiu Galea nu s-a aflat la serviciu, motiv pentru care colegii ei de la Secţia penală au emis mandatul de executare făcând abstracție de de documentul respectiv, după care au promovat o nouă contestație la executare, care a fost admisă la 3 martie, hotărâre rămasă definitivă. Aşadar, din cauza faptei de fals a judecătorul Galea Ovidiu, s-a recurs la iniţierea, de către Biroul de Executări Penale, a unei noi proceduri judiciare menită a remedia situația condamnatului", au mai specificat procurorii DNA în comunicatul lor, arătând că ancheta în cauză a beneficiat de sprijinul SRI.