Procurorii DNA Oradea contestă, ca nelegală, decizia prin care judecătorul de cameră preliminară din Curtea de Apel Cluj le-a desființat rechizitoriul întocmit pe numele judecătorilor Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc şi Ovidiu Galea.

Este vorba despre dosarul în care cei patru judecători au fost trimiși în fața instanței pentru bănuiala că, prin soluţii date pe baza unor documente false, l-ar fi scos din închisoare pe ginerele unei avocate, condamnat pentru tentativă de viol. Acesta a ajuns în atenţia Camerei preliminare a Curţii de Apel Cluj vara trecută, când magistraţii orădeni au şi fost suspendaţi din funcţii.

La întors

Pe 2 noiembrie, după mai bine de un an și jumătate de la trimiterea în judecată a magistraților, Curtea de Apel Cluj a dispus returnarea cauzei la DNA Oradea, pe motiv că actul de acuzare ar avea nereguli care nu ar fi fost remediate de anchetatori în termenul prevăzut de lege, dar și pentru că unele dintre probe nu ar fi fost legal administrate.

Concret, procurorilor DNA li s-a reproșat că ar fi întocmit un rechizitoriu neclar, că nu au explicat acuzaţiile suficient de amănunţit, omițând, de pildă, să indice toate persoanele care au legătură cu procesul ori locul unde urmează să fie citate.

Totodată, o serie de probe propuse de procurori - declaraţiile unui denunţător şi ale unor martori, dar şi interceptări ambientale - au fost excluse ca nelegale pe motiv că probele fuseseră administrate de poliţiştii Direcţiei Generale Anticorupţie, abilitaţi să cerceteze doar angajaţi ai MAI, neavând deci dreptul să participe la această anchetă.

Nefiind definitivă, decizia a fost atacată acum de procurorii anticorupție, prin intermediul unei contestații care a fost înregistrată luni, 23 noiembrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

"Revoltă" împotriva denunţătorului

Potrivit contestației, decizia de restituire a cauzei ar fi nelegală întrucât acuzațiile ar fi probate iar rechizitoriul corect întocmit, având explicații cu “privire la fiecare dintre inculpați și cu privire la fiecare faptă reținută în sarcina acestora, fără nici un fel de dubiu”.

Procurorii contestă și excluderea unor probe, făcând referire directă la înlăturarea declarației făcute de denunțătorul magistraților și a înregistrărilor ambientale realizate de acesta ulterior denunțului care, în opinia lor, denotă lipsă de obiectivitate din partea instanței clujene. “Este o apreciere proprie și inadecvată a magistratului de la Curtea de Apel Cluj, care nu numai că nu are suport legal, dar degajă o anumită revoltă a acestuia față de atitudinea denunțătorului din prezenta cauză, care a scos la iveală fapte de corupție comise de magistrați și a avut o atitudine proactivă în dovedirea acestora”, se mai arată în punctul de vedere al DNA.

Procurorii au criticat și durata prea lungă a procedurii de camera preliminară care, în condițiile în care Codul penal prevede un termen de 60 de zile, s-a terminat după un an și jumătate, “în condițiile în care cererile și excepțiile invocate de inculpați nu prezentau o complexitate deosebită”.

De asemenea, în opinia anchetatorilor, nu este întemeiat nici reproșul la adresa ofițerilor DGA Bihor: ei nu au făcut cercetări decât cu delegare din partea DNA, tocmai fiindcă sunt "specializați în cercetarea infracțiunilor de corupție” şi în condițiile în care reglementările legale în vigoare “nu conferă competență exclusivă DGA în instrumentarea cauzelor de corupție în care sunt implicați funcționari ai Ministerului Administraţiei şi Internelor”.

Contestația înaintată de DNA Oradea se va judeca pe 18 decembrie.