Una dintre cauzele exploziei populismului și extremismului ține nu de politicieni, ci de magistrați: calitatea slabă a actului de justiție, având consecință neîncrederea în capacitatea acesteia de a aplica legea. „Corupția subminează democrația. Astfel de lucruri reprezintă o mină de aur pentru extremiști”, a remarcat un cititor al BIHOREANULUI, comentând o știre despre lamentabilul rezultat al anchetării unei fraude cu fonduri europene de către DNA Oradea.
În 2017, soția primarului din Borod și-a făcut proiect „european” de înființare a aproape 13 hectare de livezi ecologice, în baza căruia din 2018 până în 2020 a încasat prin APIA subvenții de aproape 9.000 euro, iar prin AFIR și-a decontat 1,04 milioane euro, contravaloarea unor utilaje pentru procesarea fructelor. Dintr-o neglijență stupidă, fiindcă femeia n-a depus la timp niște hârtii, în 2019 Direcția Agricolă a descoperit că în realitate aceasta deținea doar 1,33 hectare de livadă, astfel că a dat-o pe mâna Poliției. Așa a ajuns dosarul la DNA Oradea, care a trimis-o în judecată în 2022, o primă sentință fiind pronunțată săptămâna trecută de Tribunalul Bihor: 2 ani de închisoare cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității, pentru un prejudiciu de numai 21.539 lei, reprezentând o parte din subvențiile încasate prin APIA.
Derizoriu. Așa cum BIHOREANUL explica în urmă cu patru ani, când a dat combinația în vileag, frauda a fost înlesnită chiar de soțul escroacei, Primăria Borod eliberându-i o adeverință cum că avea 12,81 hectare de livadă. APIA nu a verificat-o niciodată, ceea ce poate fi explicat prin tovărășia de partid, și primarul, și șeful de atunci al Agenției fiind colegi în PSD. Deși procurorii ar fi trebuit să-i ia la întrebări și pe edil, și pe subalterna acestuia de la Biroul Agricol, și pe șeful APIA, pentru complicitate sau cel puțin neglijență, n-au făcut-o, după cum nu i-au deranjat nici pe cei de la AFIR, așa că în final femeia a fost judecată doar pentru fraudarea APIA cu câteva mii de euro, nu și a AFIR cu 1,04 milioane de euro, banii pentru utilajele de procesare a recoltei fictive.
Anul trecut, când DNA Oradea s-a mutat de la bloc într-un palat din buricul târgului, cei 7 procurori au avut cele mai slabe rezultate din istoria instituției: doar 17 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției (cu 26% sub cele din 2023, alt an submediocru), „trofeele” fiind o adjunctă de la ITM, un notar, un primar rural, 3 funcționari și 2 administratori de firme. „Conform aprecierii procurorului-șef de serviciu, activitatea a fost bună”, pretinde temerar bilanțul DNA pe 2024.
În realitate, ceea ce vedem e că, din 2019 încoace, când avocatul Răzvan Doseanu a fluturat o înregistrare despre care nici acum nu se știe cine și cum a făcut-o, nici cât de autentică este, provocând concedierea celor mai buni procurori, DNA Oradea, practic, nu mai există. Procurorii doar îi țin leșul în geam, vorba aia, ca să lase poștașul pensia. Specială, cum altfel?
UPDATE: Drept la replică transmis de DNA
După apariția acestui articol de opinie, Biroul de Informare și Relații Publice al DNA a trimis redacției un drept la replică, pe care îl redăm în cele ce urmează.
În esență, în document se susține că procurorii au acționat corect în cazul expus mai sus, colaborând inclusiv cu Ministerul Agriculturii și cu Parchetul European.
Citiți replica mai jos replica transmisă de DNA!
Cu referire la articolul cu titlul „DNA Oradea care nu mai este”, publicat la data de 27.03.2025 de ziarul Bihoreanul, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următorul drept la replică:
În articol se fac afirmații defăimătoare la adresa procurorilor din cadrul Serviciului Teritorial Oradea, în baza unor informații factuale incorecte, trunchiate și insuficient documentate. Chiar dacă se revendică a fi un articol de opinie, concluzia trebuia fundamentată pe o bază factuală conformă realității. Or, în acest sens, anterior publicării, autorul articolului nu a solicitat instituției vreun punct de vedere.
În concret, situația privind cauza penală la care face referire autorul articolului este următoarea: în cursul anului 2020, la Serviciul Teritorial Oradea a fost înregistrat un dosar penal având ca obiect încheierea a două contracte de finanțare prin care, în anii 2018 și 2019, o persoană fizică autorizată a obținut finanțare europeană din fonduri FEADR pentru achiziția de utilaje agricole.
În cadrul acestei cauze penale, la data de 18 ianuarie 2020, în baza prevederilor legale, Serviciul Teritorial Oradea a solicitat Direcției Control și Antifraudă din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale, efectuarea unui control privind cele două proiecte mai sus menționate.
În urma efectuării activității de control, Direcția Control și Antifraudă din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale, a comunicat Serviciului Teritorial Oradea din cadrul D.N.A., Raportul de control nr. 61/07.04.2021, prin care s-a concluzionat că nu există indicii de fraudă.
Astfel, raportat la condițiile prevăzute de normele aplicabile acestui tip de finanțare (care sunt distincte de cele impuse pentru acordarea de subvenții A.P.I.A. pentru plantații pomicole) s-a concluzionat că nu a fost afectată eligibilitatea proiectelor, chiar dacă o parte din suprafața de teren indicată în cereri nu reprezenta livadă pomicolă ci teren în pregătire (deoarece pentru acest tip de finanțare, pentru anul 2018, erau eligibile și terenurile în pregătire, iar pentru anul 2019 această distincție afecta doar dimensiunea economică a beneficiarului).
Ca atare, prin Raportul de control nr. 61/07.04.2021 s-a propus: continuarea implementării proiectului aferent anului 2018, iar pentru proiectul din anul 2019 ajustarea ajutorului financiar la maximum 450.000 de euro ca urmare a stabilirii dimensiunii economice reale a beneficiarului.
De precizat că tranșa acordată către persoana fizică autorizată în anul 2019 a fost de 127.000 de euro, iar în anul 2018 a fost de 210.000 de euro.
Serviciul Teritorial Oradea din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a informat Parchetul European în legătură cu această cauză, iar prin decizia din 05 iunie 2021, procurorul european delegat a decis să nu exercite dreptul de evocare.