Cea mai performantă administraţie din România e zguduită de scandal! Directoarea Muzeului Cetăţii Oradea, Angela Lupşea, riscă să dea cu subsemnatul în faţa procurorilor pentru că, ajunşi la limita răbdării, muzeografii au reclamat-o la DNA.

"Ne-am plâns fostului primar Bolojan, Consiliului Local, nu ne-a luat nimeni în seamă. Acum poate ne va asculta şi pe noi cineva", zice muzeograful Augustin Ţărău. 

Ochii pe Angela! 

Angajaţii Muzeului Cetăţii şi-au depus plângerea la DNA la începutul lunii noiembrie 2020. Denunţul a fost semnat de şeful Biroului Arte Vizuale, Imre Zoltán, între timp mazilit, bibliotecarul Florin Negru şi muzeografii Cristina Puşcaş, Dumitru Noane şi Augustin Ţărău. Pe 20 de pagini, documentul reclamă o serie de ilegalităţi comise de directoarea Angela Lupşea, de la instalarea ca interimar, în noiembrie 2016, până în prezent. "Poate acum se va face dreptate", zice Augustin Ţărău (foto).

Ambiţioasă până la tupeu, Lupşea a intrat în graţiile lui Ilie Bolojan trecând prin Ordinul Arhitecţilor proiectele Primăriei. Instalată de fostul edil ca director al Fundaţiei pentru Protecţia Monumentelor Bihor, a forţat reabilitarea clădirilor îngrozind pensionarii că vor ajunge pe străzi, dacă nu îşi reabilitează faţadele. Lipsa de scrupule a recomandat-o şi pentru funcţia de director interimar al Muzeului Cetăţii, instituţie considerată de Bolojan plină de "boemi". Rezultatul e că femeia deţine simultan trei posturi, două în subordinea Consiliului Local.

Totul pentru directoare...

Pentru înscăunarea Angelei Lupşea s-au făcut concesii în lanţ. Juristă de profesie, a fost propusă de Bolojan cu încălcarea Regulamentului Muzeului Cetăţii, care pretindea directorului studii de istorie, arheologie sau muzeografie.

Numită prin Hotărârea Consiliului Local 799/2016 până la acreditarea muzeului, Lupşea a fost ţinută pe funcţie şi după 27 noiembrie 2019, când obiectivul a fost atins. Deşi prelungirea mandatului trebuia aprobată tot de Consiliul Local, în fond o formalitate, aceasta s-a făcut printr-o anexă la contractul de muncă deja expirat. "Juriştii Primăriei au spus că nu este nevoie de un vot în Consiliu", declara atunci fostul viceprimar Birta, acum primar.

În prezent, Lupşea este interimar până la organizarea concursului pe post. Pentru a-i permite înscrierea, în aprilie 2020 Consiliul Local a adăugat specializarea în drept pe lângă cea în istorie, muzeografie ş.a. prevăzute de OG 189/2008. În plus, concurenţii trebuie să fi condus o instituţie culturală fix cât Lupşea: minimum 3 ani! Când BIHOREANUL a dezvăluit că postul era pregătit cu dedicaţie, concursul a fost amânat până după alegerile locale...

De pe poziţii de forţă

Potrivit denunţului la DNA, abuzurile s-au ţinut lanţ. Instalată director doar peste Muzeu, în noiembrie 2016 Lupşea şi-a subordonat printr-o dispoziţie a primarului inclusiv Serviciul Management Cetate, înfiinţat prin proiectul european pentru reabilitarea fortificaţiei şi care gestiona atribuirea gratuită a spaţiilor din incintă către ONG-uri culturale şi administra hotelul ce urma să cazeze artişti. 

Potrivit proiectului european, structura trebuia să ajungă să aibă 53 de specialişti, dar n-a numărat niciodată mai mult de 29 de persoane. Când funcţionarii publici au reclamat ANFP subordonarea lor ilegală unui şef numit fără concurs, Lupşea s-a "scos" din nou. A obţinut de la Consiliul Local desfiinţarea serviciului, cu încălcarea contractului de finanţare europeană. Angajaţii noii structuri care i-a luat locul, unii cu doctorate, au ajuns retrogradaţi ca personal contractual, cu salariile reduse şi cu 1.000 lei lunar!

"Vom da banii înapoi!"

Reclamanţii cer acum DNA să constate că atribuţiile Serviciului Management au fost preluate de Muzeul Cetăţii - care din instituţie culturală non-profit ce are scopul conservării, cercetării şi punerii în valoare a patrimoniului muzeal - a devenit una imobiliară, axată pe acte de comerţ. Modificarea s-a făcut cu încălcarea contractului de finanţare, care interzicea derularea de activităţi comerciale aducătoare de profit, din momentul finalizării lucrărilor de reabilitare a clădirilor din Cetate (decembrie 2015) până la recepţia finală (decembrie 2020), care încă nu a avut loc.

Noua directoare nu doar că a modificat după bunul plac destinaţiile unor spaţii prevăzute în proiectul european, înlocuind săli de expoziţii cu birouri şi invers, dar a şi început să rupă bilete de intrare, să vândă suveniruri în folosul Fundaţiei Monumentelor, să dea în chirie spaţii pe bani, închiriind totodată unei firme, cu 6.000 lei/lună, hotelul în care trebuiau cazaţi gratuit artişti. 

Activităţile comerciale au fost suspendate în 2017, după un control al Direcţiei Generale a Programelor Europene din Bucureşti. Deşi auditorii au dispus închiderea hotelului pentru public, reclamanţii spun că de fapt funcţionează şi astăzi. "Tariful de cazare a fost înlocuit cu o taxă de curăţenie încasată la casieria Muzeului, iar portarii firmei de pază preiau cheile de la clienţii care pleacă înainte de ora 8 sau după ora 18", spune muzeograful Ţărău, adăugând că un control serios se va lăsa cu corecţii financiare: "Vom ajunge să dăm banii înapoi". Suma poate ajunge la 14,5 milioane lei, cât a costat reabilitarea corpurilor A, B, K şi P, ocupate de Muzeul Cetăţii.

Prigoana specialiştilor 

Muzeografii s-au plâns DNA după ce Lupşea i-a vânat sistematic fiindcă i-au reclamat abuzurile. Prima victimă a fost Dumitru Sim, artizanul reabilitării Cetăţii, forţat să demisioneze pentru că ar fi atras atenţia asupra încălcării repetate a contractului de finanţare prin schimbarea destinaţiei spaţiilor şi derularea de activităţi comerciale. Refugiat la Consiliul Judeţean, Sim a fost concediat şi de aici de liberali, cu ocazia reducerilor de anul trecut.

În prima săptămână din ianuarie 2021 a urmat Imre Zoltán (foto), şeful Biroului Arte Vizuale, luat la ochi pentru că a grăbit acreditarea muzeului. "Eu chiar n-am ştiut că dacă muzeul se acreditează, Lupşea îşi pierde postul", povesteşte Imre. Angajat prin concurs ca şef al Serviciului Administrare Centre Culturale, bărbatul fusese retrogradat anul trecut prin modificarea organigramei ca şef de Birou, cu diminuarea salariului cu peste 800 lei. 

Conflictul s-a ascuţit după ce, însărcinat să ţină evidenţa evenimentelor din Cetate, funcţionarul a văzut cu ochii lui cum baza de date cu încasările hotelului, teoretic închis, pe care o ţinea online, a fost ştearsă. "Eu nu spun că doamna Lupşea a şters datele, dar, din cinci persoane care aveam parola, două erau lângă mine când vedeam cum dispar fişierele". 

Se pregăteşte Ţărău...

Contestatar al directoarei, Imre a fost executat sub acuzaţii fabricate. Însărcinat să digitalizeze cărţile muzeului, i s-a interzis să achiziţioneze o aplicaţie electronică profesională, nu a fost lăsat să folosească una gratuită, iar la sfârşit i s-a luat şi scannerul. Funcţionarul a mai fost acuzat şi că a trimis acasă o supraveghetoare suspectă de Covid, anunţând-o doar pe directoarea Lupşea, nu şi Uniunea Artiştilor Plastici, care gestionează galeria din Cetate. "Comisia de Disciplină a decis desfacerea contractului de muncă, deşi eram la prima sancţiune. Când am văzut, mi-am dat demisia. Precis câştigam un proces, dar ar fi trebuit să explic toată viaţa cum am fost dat afară abuziv", spune Imre.

Următorul pe lista lui Lupşea este muzeograful Augustin Ţărău, băgat săptămâna trecută în Comisia de Disciplină pentru că nu ar fi predat la timp către Arhivele Statului broşuri împrumutate anul trecut de directorul adjunct Ionuţ Ciorba, care i le dăduse spre păstrare. "Nu le puteam preda pentru că nu aveam calitate să închei acte de predare-primire, iar doamna directoare ne-a interzis să luăm legătura cu alte instituţii", motivează Ţărău. Totuşi, comisia i-a diminuat cu 5% salariul pe o lună, pentru ca la următoarea "abatere" să fie dat afară.

Hărţuiri şi sabotaje... 

Pe lista neagră a directoarei se află şi muzeograful Dumitru Noane, avertizat deja că va fi introdus în comisia de disciplină, precum şi colega sa, Cristina Puşcaş (foto). Aceasta şi-a atras duşmănia lui Lupşea după ce a contestat dreptul directoarei de a-şi scrie numele pe două dintre lucrările sale despre generalul Traian Moşoiu şi centenarul Colegiului Gojdu, la care nu a avut nicio contribuţie. "E munca mea! I-am cerut ca numele meu să apară pe copertă şi s-a opus", povesteşte muzeografa. 

Puşcaş se aşteaptă să fie sancţionată şi ea. "Poate oricând să îţi inventeze ceva, oricât ai lucra", spune muzeografa. Cel mai bun exemplu este simpozionul organizat în 2018 cu ocazia Centenarului. "După ce ne-a spus că nu vom primi fonduri de la Muzeu şi am obţinut finanţare printr-un proiect de la Consiliul Judeţean, ne-a acuzat că l-am organizat fără acordul său", spune Puşcaş. 

Nu vor muzeu!

Specialiştii Muzeului Cetăţii sunt blazaţi. "Primăria nu îşi doreşte un Muzeu cu cercetare şi fond muzeal, cum scrie în proiectul european, pentru că acestea costă. Vrea să facă un pod pietonal peste Crişul Repede, pe care clienţii din Aquapark să vină la hotel sau la terasă şi, eventual, să intre la o expoziţie", spune Imre Zoltán.

Aşa se şi explică indiferenţa conducerii Primăriei faţă de scandalurile din Cetate. Muzeografii s-au plâns fostului primar Ilie Bolojan şi Consiliului Local, dar aceştia n-au luat nicio măsură. "Doar eu am făcut patru sesizări", spune Imre.  

De altfel, şansele de reuşită ale contestatarilor sunt minime. Cu un Consiliu dominat de liberali, care o susţin pe Lupşea, şi cu primarul Florin Birta de partea acesteia, muzeografii riscă să piardă cu dreptatea în mână. "Vor reuşi doar să îşi atragă ura lor şi să fie vânaţi", avertizează unul dintre foştii angajaţi despre vânătoarea care a şi început.


CORB LA CORB...
Toţi pentru Lupşea!

Conducerea municipalităţii face scut în jurul directoarei Angela Lupşea. Primarul Florin Birta neagă că ar fi ştiut despre conflicte, ca să poată interveni. "Nu am primit nicio sesizare de la nimeni. Ce măsură era să iau?", se disculpă edilul. Deşi Comisia de Disciplină a Primăriei funcţionează ca un pluton de execuţie, Birta se spală pe mâini: "Comisia anchetează faptele angajaţilor. Nu e formată nici din doamna Lupşea, nici din primar".

La fel, juriştii Primăriei susţin că directoarea are contractul de muncă prelungit legal chiar şi după data expirării, iar aceasta nu comite nicio ilegalitate cumulând funcţii la Fundaţia Monumentelor şi Muzeul Cetăţii, ambele finanţate de Consiliul Local. "Fundaţia este o entitate separată, din care face parte şi Consiliul Judeţean", zice directoarea juridică, Eugenia Borbei.

În ce priveşte modul în care se împarte între trei posturi de pe urma cărora încasează lunar 5.700 lei, şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa, susţine că acestea "nu sunt posturi care să necesite 8 ore de muncă pe zi".

Singurul îngrijorat este Marius Moş, şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, care a atras peste 20 milioane euro pentru reabilitarea clădirilor din Cetate. "Ştiu sigur că modificarea destinaţiei unor spaţii din Cetate s-a făcut cu derogări de la finanţator. Va trebui să verificăm dacă la toate şi dacă într-adevăr acolo s-au desfăşurat activităţi comerciale", spune directorul. 

În ce o priveşte, Angela Lupşea a evitat să facă declaraţii BIHOREANULUI, refuzând să răspundă la telefon. Într-o replică publicată vineri în Jurnal bihorean, Lupşea a declarat doar că acuzaţiile subalternilor săi sunt "false, tendenţioase şi calomnioase", fără însă a răspunde acuzelor din denunţul depus la DNA.