Nu există niciun sistem sanitar ideal nicăieri în lume, dar cel din România are, în ce priveşte oncologia, cel puţin două probleme: numărul medicilor e foarte mic comparativ cu al bolnavilor, în creştere continuă, iar nivelul de educaţie este precar, astfel că rata de succes a tratamentelor este şi ea pe măsură, mai mică.
Din aceste motive, un reputat oncolog orădean, dr. Silviu Corbu, a lansat un proiect inedit şi ambiţios: educarea pacientului oncologic şi a apropiaţilor săi astfel încât medicilor să le fie mai uşor să-l trateze.
Câteva minute
Cifrele sunt copleşitoare. În 2019, în România erau 307,7 persoane cu cancer la 100.000 locuitori, incidenţa în Bihor fiind peste media naţională, de 444,2 cazuri, mai mare fiind doar în Hunedoara (503,2) şi Dolj (445,3). Prognoza este pesimistă: pentru 2025 se estimează că din 100.000 de români 332,7 vor fi bolnavi de cancer.
Anul trecut, în Bihor erau înregistraţi 10.368 bolnavi şi 1.106 cazuri nou diagnosticate. Pentru că în întregul judeţ sunt doar 17 oncologi, toţi în Oradea, iar la aceştia ajung şi pacienţi din judeţele învecinate, medicii abia apucă să-i vadă, necum să discute aşezat cu ei. Or, trebuie nu doar să le anunţe diagnosticul şi să le dea reţete, ci şi să-i înveţe ce au de făcut ca să ajungă la tratamente, să le urmeze corect şi să se îngrijească acasă. "Un coleg din Centrul Oncologic are cam 10 minute pentru un bolnav, eu am, în clinica privată, cam 30 de minute. În aşa scurt timp, îi poţi face pacientului o informare, dar nu şi să-i afli nevoile particulare", spune dr. Silviu Corbu.
Supraspecializat în sănătate publică, educaţie pentru sănătate, management sanitar şi paliaţie, medicul a lucrat în trecut la Centrul Oncologic al fostului Spital Municipal din Oradea, la Institutul Oncologic din Cluj, în Bucureşti, la Chicago şi New York, în Franţa, ba chiar a coordonat, timp de doi ani, activitatea de Oncologie şi Paliaţie în Caraibe. A cunoscut, aşadar, sisteme sanitare din cele mai diverse. Anul acesta s-a întors acasă, unde cu sprijinul clinicii MedEuropa, al cărei angajat este, şi al clinicii Davidescu, a lansat proiectul unui curs cu "lecţii" bilunare, destinat pacientului oncologic şi apropiaţilor acestuia, susţinut cu ajutorul mai multor specialişti din domeniu, de la psihologi şi chimioterapeuţi la farmacişti şi personal calificat în îngrijiri paliative, precum şi al unor voluntari de la organizaţii care ajută bolnavii cu cancer.
Educare, nu doar informare
Practic, dr. Corbu a sintetizat ce a învăţat în străinătate, inclusiv din lucrări de specialitate. "În Franţa, un oncolog, Henri Pujol, a scris patru cărţi despre cum îi comunici pacientului veştile proaste şi cum îl ajuţi să le depăşească", exemplifică medicul.
Atât el, cât şi colegi din cele două clinici, plus voluntari de la asociaţii precum Luptătorii pentru viaţă, Buni prieteni împotriva cancerului sau Hospice Emanuel, le vor explica bolnavilor şi aparţinătorilor noţiuni dintre cele mai variate, de la prevenţie şi parcursul pacientului oncologic până la urmărirea terapiilor, îngrijirile în ambulatoriu şi la domiciliu ori, dacă bolnavul este în stadiu terminal, în paliaţie.
"De un deceniu şi jumătate, pentru că niciun sistem sanitar nu poate asigura paturi în spitale pentru toţi pacienţii oncologici, îngrijirile se acordă tot mai mult externalizat, în regim ambulatoriu şi acasă la bolnav. Prin urmare, acesta trebuie educat în cel mai complet posibil înţeles al cuvântului. Asta înseamnă comunicare continuă în dublu sens, de la medic la pacient şi de la pacient la medic, centrarea atenţiei pe bolnav, pliată pe nevoile lui specifice, în funcţie de stadiul bolii, vârstă, gradul de educaţie, mediul social, convingeri religioase, toate pentru a-l ajuta să ajungă la echilibru şi să-şi amelioreze viaţa", explică medicul.
De la A la Z
Educaţia e vitală, consideră dr. Corbu. "În general, românii nu prea merg la medicul de familie şi nu îşi fac "verificări" periodice, aşa că adesea ajung direct la Urgenţe. Din păcate, majoritatea cazurilor de cancer ajung la oncolog în stadiile III şi IV, când obiectivul devine prelungirea vieţii, nu în stadiile I şi II, când scopul este vindecarea", spune dr. Corbu.
Prin urmare, primele module ale cursului sunt dedicate prevenţiei, care se face prin îmbunătăţirea modului de viaţă (80% din cancere fiind cauzate de stilul de viaţă), prezentarea periodică la medicul de familie şi programe de screening. În cazul unor suspiciuni, medicul de familie trimite pacientul la medicul specialist de organ, de unde e orientat spre investigaţii imagistice şi histopatologice, pentru ca apoi să ajungă la oncolog şi în fine la tratament. Acesta se face în spitalizare continuă (chirurgical) ori de zi (radioterapie şi chimioterapie), în ambulatoriu (de exemplu vitaminizări între cure) şi la domiciliu, unde îngrijirea o preiau membri ai familiei şi echipe mobile, cu cadre medico-sanitare şi voluntari.
"Scopul e să ajutăm bolnavul să-şi accepte diagnosticul şi tratamentele, să nu se sperie, să-i explicăm efectele terapiilor, inclusiv când ele trebuie modificate, cum să se descurce acasă, să fie cât mai autonom, să facă activităţi fizice pentru a preveni atrofiile, să-şi modifice dieta, dar fără să se supună la un stres suplimentar din cauza asta, să muncească cu program redus dacă are posibilitatea, cum să relaţioneze cu apropiaţii şi aceştia cu bolnavii. Dacă e nevoie şi posibil, pacientele trebuie consiliate şi despre protezarea capilară după căderea părului cauzată de radioterapie sau protezarea mamară după extirpări. În alte ţări, pacientele sunt învăţate şi cum să se machieze, pentru a le creşte confortul psihic", spune medicul. Totodată, rudele vor fi învăţate cum să-i ajute pe bolnavi, deoarece "cooperarea aparţinătorilor creşte totdeauna complianţa pacientului". Câştigul medicilor curanţi e că, atunci când în cabinete le ajung pacienţi educaţi, îşi pot dedica timpul tratamentelor propriu-zise.
Gratuit, dar cu înscriere
În organizarea Asociaţiei Educaţie pentru Sănătate şi în parteneriat cu clinicile MedEuropa şi Davidescu, cursul de "Educaţie terapeutică pentru pacientul oncologic şi aparţinătorii săi" a început în prima săptămână a acestei luni, cu o întrunire introductivă la care au participat aproximativ 60 de medici, asistente, bolnavi şi rude ale acestora, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor de voluntari, şi urmează să continue cu o frecvenţă bilunară, în funcţie de numărul persoanelor care îşi vor arăta interesul de a participa.
Acestea se pot înscrie prin e-mail, la adresa educatiepentrusanatate@yahoo.com, iar înregistrările cursurilor vor fi făcute publice pe contul de Facebook al medicului Corbu. Cum totul este gratis, fără nicio taxă, pentru mulţi bolnavi şi apropiaţi ai acestora "lecţiile" pot fi la fel de utile ca medicamentele...
"NU NE ESTE TOTUNA"
Îngrijiri şi acasă
Dată fiind tendinţa de creştere a numărului bolnavilor oncologici din cauza poluării, alimentelor modificate genetic, obiceiurilor dăunătoare (fumat, consum de alcool), dar şi stresului, medicii afirmă că trebuie făcute cât mai multe eforturi pentru educarea pacientului.
"Nu ne este totuna ce se întâmplă cu pacientul acasă, astfel că interesul nostru este să-l susţinem şi după ce termină radioterapia şi iese din clinică", spune managerul MedEuropa, dr. Teodora Flonta (foto dreapta), explicând de ce s-a alăturat iniţiativei dr. Silviu Corbu.
La fel, dr. Lavinia Davidescu, fondatoarea clinicii omonime, subliniază că "este foarte important ca pacientul să fie tratat în confortul propriului cămin", motiv pentru care colegi ai săi asigură îngrijiri la domiciliu inclusiv pacienţilor neconfirmaţi, aflaţi încă în investigare şi analize.
Psihologul Centrului Oncologic din Oradea, Corina Lupău (foto stânga), afirmă că Spitalul Judeţean are de asemenea un program de susţinere a pacientului cu cancer, începând cu un screening al stresului emoţional prin care este evaluată inclusiv tendinţa suicidară (2 din 3.000 de pacienţi având asemenea predispoziţie), până la consilierea psihologică propriu-zisă, acordată pe toată durata tratamentului.