Doctori în hoţie

Spitalul Judeţean are de ani de zile pierderi lunare de peste un miliard de lei vechi. O parte, e adevărat, se datorează Casei Asigurărilor de Sănătate, care achită cu întârziere prestaţiile efectuate de spital, astfel încât acesta, neprimindu-şi banii la timp, adună penalizări la furnizorii de materiale şi servicii.

O altă parte a pierderilor, însă, e cauzată de proasta conducere a unităţii, care a întocmit contracte în paguba proprie şi, bineînţeles, în favoarea firmelor desemnate cel mai adesea prin încălcarea legii.

Deşi cunoscută ca un secret al lui Polichinelle, situaţia n-a fost niciodată dezvăluită oficial până acum, în condiţiile în care toate controalele Curţii de Conturi şi Direcţiei de Sănătate Publică au ignorat neregulile, ca şi cum inspectorii ar fi avut ca obiectiv tocmai pe acela de a nu le vedea. Pentru prima oară, însă, după trecerea spitalului în subordinea Consiliului Judeţean, un amplu audit a descoperit o mulţime de daune provocate unităţii chiar de cei puşi s-o conducă.

BIHOREANUL este prima publicaţie care a intrat în posesia raportului de audit, întins pe 20 de pagini, şi vă prezintă felul în care, timp de aproape un deceniu, Spitalul Judeţean a fost "sinucis" cu zile de propriii manageri.

Pe curat

La 1 iulie, Consiliul Judeţean prelua de la Ministerul Sănătăţii Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, cea mai mare unitate de profil şi, implicit, cea mai mare producătoare de pierderi din sistemul sanitar bihorean. Ca să afle exact ce anume preia, pe unde se produc scurgerile financiare, precum şi felul în care acestea ar putea fi stopate, preşedintele CJ, Radu Ţîrle (foto), a comandat un audit serviciului de specialitate din cadrul instituţiei. După două luni, auditorii şi-au încheiat misiunea, descoperind nereguli grave pe care, până acum, an de an, toate celelalte instituţii de control le-au trecut consecvent cu vederea.

Analizând mandatele managerilor Aurel Babeş (2002-2006), Emil Muţ Popovici (2006-2009), Florian Bodog (2009- iulie 2010) şi Carmen Pantiş (iulie-octombrie 2010), auditorii au făcut descoperiri şocante. De pildă, doar în 2010, care totuşi a fost cel mai riguros an din punct de vedere al disciplinei financiare, din 151 de proceduri de achiziţii publice nu mai puţin de 112 - adică 74,17% din total - au ocolit licitaţiile!

Modul de operare? Divizarea unui contract de achiziţie în mai multe bucăţi, pentru a coborî valoarea fiecăruia sub pragul minim legal de la care licitaţiile sunt obligatorii, comandarea unor cantităţi excesive de medicamente care stau pe stoc, externalizarea unor servicii la preţuri mai mari decât dacă ele ar fi fost prestate de propriii angajaţi, atribuirea directă a unor lucrări sub pretextul urgenţei dar invariabil la aceleaşi firme, contractarea livrării unor servicii şi materiale de la furnizori care au pretins preţuri peste ale competitorilor, atribuirea unor contracte fără a se stipula nicio garanţie de bună execuţie, lipsa oricărei urme de supraveghere a furnizorilor în ce priveşte calitatea serviciilor şi produselor. Şi, nu în ultimul rând, prin tolerarea folosirii unor secţii din spital ca adevărate feude ale unor medici care au încasat milioane de euro din efectuarea de studii clinice, fără ca spitalul să perceapă nicio taxă sau percepând taxe sub cele cuvenite în mod real.

Termopane, termopane...

Prima constatare a auditorilor se referă la "nerespectarea legislaţiei privind alegerea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţii". În spatele sintagmei stă o stare de fapt de-a dreptul penală, fiindcă schimbarea procedurii de contractare din "cerere de ofertă" în "achiziţie directă" prin divizarea unui contract în altele mai mici încalcă legea achiziţiilor, cea care prevede că, de la un anumit plafon valoric în sus, pentru încheierea unui contract e obligatorie competiţia între mai multe firme.

Cel mai recent exemplu a fost descoperit în legătură cu montarea tâmplăriei PVC la secţia de Oncologie, situată în Staţionarul II (vizavi de Magazinul Crişul). Aici, arată auditorii, investiţia a fost divizată în două contracte, încheiate în acelaşi scop, cu aceeaşi firmă şi în aceeaşi zi. Concret, pe 30 noiembrie 2009, managerul Florian Bodog (foto) a semnat cu firma Sabinvest atât contractul 1.497 (61.026 lei fără TVA), cât şi contractul 1.493 (pentru 52.116 lei fără TVA), ambele având acelaşi obiect: montarea de termopane. Altfel spus, deşi investiţia depăşea echivalentul a 15.000 de euro, spitalul nu a adunat oferte de la mai multe firme pentru a le compara şi a o alege pe cea cu preţul cel mai mic, ci a desemnat o firmă cu care, pentru a păstra aparenţe de legalitate, a încheiat două contracte pentru acelaşi lucru.

Managerul a încălcat astfel prevederile OUG 34 din 2006, care arată că "autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractele de achiziţii publice în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului cu scopul de a evita obligaţiile autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice".

Inginerie cu spălătorie

Raportul de audit confirmă şi o mai veche dezvăluire a BIHOREANULUI, conform căreia în 2003, managerul de atunci al spitalului, Aurel Babeş (foto), a externalizat serviciul de spălătorie a lenjeriei în aşa fel încât, în loc să aducă economii la bugetul unităţii, a produs cheltuieli suplimentare. Trânteala s-a făcut în două etape: întâi s-a închiriat spaţiul în care funcţiona spălătoria spitalului către o firmă, iar apoi i s-a încredinţat direct firmei respective serviciul de spălătorie pe motiv că aceasta deţinea spaţiul în chirie!

"Încheierea contractului cu SC Serv Septic SRL s-a făcut prin negociere directă, autoritatea contractantă invocând faptul că produsele, lucrările sau serviciile pot fi furnizate, executate sau prestate de un singur contractant, din motive de natură tehnică, artistică sau din motive legate de protecţia unui drept de exclusivitate asupra acestora, după ce iniţial s-a folosit o inginerie juridică prin care s-a încheiat contractul de închiriere a spălătoriei. Ea a avut ca scop ocolirea plafoanelor valorice care obliga autoritatea contractantă la o procedură transparentă (licitaţie publică deschisă). Legal ar fi fost ca închirierea spaţiului să se realizeze concomitent cu contractul de prestări servicii de spălătorie cu firma care ar fi câştigat licitaţia", descrie raportul de audit.

Doctorul Babeş a semnat contractul nelegal, fără nicio licitaţie şi în pofida faptului că firma nu deţinea utilaje noi, aşa cum era prevăzut în caietul de sarcini. Serv Septic a depus la spital doar o factură pro-formă, cum că ar urma să cumpere utilaje! Urmarea? Firma plătea spitalului echivalentul a 150 euro lunar pentru închirierea spălătoriei, primind în schimb peste 1 milion de lei anual pentru spălarea lenjeriei. Culmea este, însă, că înainte de a face trânteala, conducerea spitalului nici măcar n-a întocmit un studiu din care să reiasă că externalizarea ar fi dus la economii!

Urgenţe pentru prieteni

O altă practică dubioasă descoperită este că managerii Judeţeanului şi-au făcut un adevărat obicei din a atribui direct contracte de lucrări, invocând urgenţa acestora. "Se observă că numai anumite firme execută aceste lucrări considerate urgente: SC Herald SRL, SC Data Trans SRL, SC Romteda SRL, SC Lildec SRL, SC Tomninu SRL", arată raportul de audit.

Ca şi cum nu ar fi fost destul faptul că de regulă aceste firme au primit cadou contracte fără a fi nevoite să concureze cu alte societăţi, când totuşi organizarea unei proceduri prin cerere de ofertă nu putea fi ocolită, aceleaşi firme au fost scoase câştigătoare prin simplul fapt că ele avansau preţuri mai mici, fără însă a include în oferte condiţiile tehnice.

Un exemplu este contractul 14.265 încheiat în 16 noiembrie 2009 cu Data Trans pentru 253.000 lei pentru reabilitarea instalaţiei de încălzit la secţia de Oncologie, firma fiind desemnată în baza preţului mai mic, chiar dacă nu avea nicio ofertă tehnică în care să fie cuprinse detaliile lucrărilor. "După stabilirea ofertantului câştigător pe baza preţului cel mai mic, acestuia i se solicita ulterior întocmirea devizului-ofertă şi a proiectului tehnic". Altfel spus, a fost declarată câştigătoare o firmă care la momentul evaluării ofertelor nu a prezentat nicio ofertă tehnică prin care să prezinte ce lucrări urma să desfăşoare din banii primiţi de la spital!

Amiciţie "judeţeano-Maghiară"

Unele din cele mai păguboase contracte încheiate de Spitalul Judeţean sunt cele prin care unitatea a contractat efectuarea serviciilor de tomografie computerizată cu Spitalul Pelican, deţinut de fraţii Adrian şi Doru Maghiar. Despre aceste contracte auditul arată, sec, că s-au încheiat "fără să se facă dovada derulării unor proceduri legale".

Afacerea a pornit după ce, în decembrie 2007, s-a defectat Computerul Tomograf al Spitalului Judeţean, iar managerul Emil Muţ Popovici (foto) a decis să atribuie direct serviciul de realizare a investigaţiilor CT Spitalului Pelican, fără a cere oferte şi din partea altor prestatori privaţi, asta deşi "Clinica Maria practica pentru aceleaşi servicii preţuri mult mai mici", după cum arată auditorii. Jaful a continuat şi sub succesorul lui Popovici, Florian Bodog, care a prelungit contractele cu Pelican tot fără a ţine cont de preţurile concurenţei.

Când auditorii au cerut lămuriri asupra acestor contracte, încheiate pe termene scurte, de câte o lună sau trei, pentru ca apoi să tot fie prelungite, cei în cauză au dat răspunsuri în doi peri.

"La întrebarea cum justificaţi alegerea acestui tip de procedură (adică achiziţie directă) s-a răspuns că alegerea procedurii este o sarcină importantă a compartimentului de achiziţii publice". Altfel spus, foştii manageri au evitat răspunsurile. Cert e că, în acest stil, atât Muţ Popovici cât şi Bodog au oferit periodic cadou Pelicanului contracte lunare de 70-80.000 lei.

Cu dedicaţie

Pentru unele din achiziţiile legate de CT şefii spitalului nici măcar nu au avut viza, obligatorie, a compartimentului de specialitate. Un exemplu este recentul contract privind montarea unui tub Rx pentru instalaţia CT, respectiv cel de service la CT, contracte pentru care s-a ales ca procedură negocierea fără publicarea unui anunţ de participare.

Auditorii arată că şeful serviciului de achiziţii publice le-a explicat în scris directorului financiar-contabil Emil Muţ Popovici şi managerului Carmen Pantiş (foto) că se încălca legea achiziţiilor publice. Dar "chiar şi în aceste condiţii s-au încheiat contractele cu nr. 13.043 din 20 septembrie 2010 cu SC General Electric Medical System Romania SRL pentru furnizare tub Rx pentru suma de 247.660 lei fără TVA (aproximativ 58.000 euro) şi nr. 13.571 din 1 octombrie 2010 pentru achiziţii de întreţinere şi reparaţii CT în sumă de 43.908 lei fără TVA (aproximativ 10.290 euro), în condiţiile în care au mai fost înaintate două oferte pentru acelaşi produs, astfel: SC Mediq Inovative Technologies SRL (57.000 euro) şi SC Temco SRL (55.000 euro)".
Altfel spus, în condiţiile în care defectarea CT-ului a ajuns de notorietate publică, au depus oferte pentru repararea instalaţiei trei firme, iar în final conducerea unităţii a decis s-o aleagă pe cea mai scumpă, aparţinând singurei firme cu care a şi făcut o aşa-zisă "negociere directă".

Fără garanţii

Raportul de audit relevă că în ultimii 6 ani managerii Spitalului Judeţean au încheiat contracte dezavantajoase şi pentru achiziţia de produse alimentare. Dezavantajele au fost multiple: în primul rând, pentru că firmele desemnate (de obicei Frigoconti şi Ergo Fruct) au beneficiat de posibilitatea suplimentării contractelor iniţiale în mod nelimitat, apoi pentru că firmelor li se permite aşa-numita cesiune a drepturilor contractuale (adică posibilitatea de a renunţa, în favoarea altor firme, la contract).

Peste toate, însă, managerii unităţii nu s-au îngrijit niciodată să impună acestor firme garanţii de bună execuţie, astfel încât atunci când ele au livrat produse de calitate slabă spitalul nu a avut posibilitatea să le refuze, taxând firmele. Concluzia, arată auditorii, este "favorizarea furnizorilor existenţi prin prelungirea contractelor aflate în derulare, ceea ce a generat amânarea încheierii altor contracte, cu potenţiali ofertanţi, în condiţii mai avantajoase".

Statul cu paguba

Deşi auditorii CJ nu au făcut calcule în acest sens, cuantumul pierderilor înregistrate de-a lungul anilor de Spitalul Judeţean în urma încheierii unor asemenea contracte păguboase este de ordinul milioanelor de euro. Absurd este, însă, faptul că, fie şi în eventualitatea stabilirii la virgulă a sumelor, pierderile nu vor fi recuperate niciodată de la cei responsabili.

"Auditul a fost comandat de conducerea Consiliului Judeţean după preluarea spitalului, pentru ca noua echipă de manageri să ştie pe unde se scurg banii şi pentru a opri pierderile. Noi, şi dacă am vrea să recuperăm prejudiciile, tot nu putem, întrucât acestea s-au produs pe o perioadă când fondurile spitalului veneau de la Ministerul Sănătăţii. Consiliul nu are competenţa de a revendica pierderile de vreme ce nu bugetul instituţiei noastre a fost afectat", a explicat pentru BIHOREANUL şeful serviciului de audit al CJ, Radu Pavel.

Aşa că, spre norocul celor în cauză, nimeni n-o să-i mai deranjeze cu întrebări despre trecut. Singura instituţie care ar putea s-o facă rămâne Parchetul, dar la hărnicia şi interesul procurorilor, care şi până acum au întors capul ca nu cumva să vadă ce se întâmplă în jur, greu de crezut că s-ar lega la cap fără să-i doară...

STUDII DE MILIOANE
Afaceri cu "boabe"

Pe lângă contractele de achiziţii publice, o altă metodă de a prejudicia Spitalul Judeţean descoperită de auditorii CJ a fost efectuarea aşa-numitelor studii clinice, adică a procedurilor prin care, pe bani grei (de obicei de ordinul sutelor de mii de euro pe an), la comanda companiilor farmaceutice, se experimentează pe pacienţi eficienţa şi siguranţa medicamentelor înainte de lansarea lor pe piaţă.

În 2007, BIHOREANUL a fost prima publicaţie din România care pătrundea în culisele acestei mega-afaceri, arătând că la Oradea iniţiatorul ei era directorul Spitalului Judeţean, Aurel Babeş, puternic conectat la câteva companii farmaceutice care i-au sponsorizat vacanţe prelungite în destinaţii exotice. Sub oblăduirea sa, studiile clinice erau făcute fără ca şefii de secţii să le declare şi, deci, fără ca unitatea să încaseze o parte din sumele plătite de companii, deşi pacienţii erau internaţi, trataţi şi hrăniţi pe spezele spitalului. Abia în scurtul mandat interimar exercitat de doctorul Tiberiu Bondar, acesta a instituit obligaţia înregistrării studiilor clinice şi încasării veniturilor aferente lor, în cuantum de 10% din sumele plătite de companiile farmaceutice către aşa numiţii medici investigatori, de regulă şefi de secţii. Obligaţia a fost respectată, însă, doar de şefii secţiilor de Oncologie, Cardiologie şi Explorări cardiovasculare.

Auditul a confirmat dezvăluirile BIHOREANULUI, arătând că studiile clinice s-au desfăşurat fără acordul prealabil al aşa-numitei Comisii Etice, care trebuia să le monitorizeze. "Deşi s-a constituit o comisie, aceasta nu îşi exercită atribuţiile, neexistând acorduri privind desfăşurarea studiilor şi nerealizându-se monitorizarea derulării acestora", arată auditorii. De asemenea, "deşi în contul de venituri proprii se virează sume de bani reprezentând venituri din studii clinice, nu se exercită un control asupra încasării tuturor veniturilor cuvenite". Astfel, sumele încasate de spital au fost infime: în 2007 - 23.000 lei, în 2008 - 68.000 lei, iar în 2009 - 159.000 lei.

"Serviciul financiar-contabil al spitalului nu deţine o situaţie a onorariilor cuvenite instituţiei corelată cu raportările medicilor investigatori, aceştia necomunicând numărul pacienţilor incluşi în studii, numărul de vizite realizate şi durata desfăşurării studiilor, în scopul stabilirii sumelor cuvenite instituţiei care găzduieşte desfăşurarea studiilor", a concluzionat auditul, încheind: "Nu se poate stabili dacă contravaloarea serviciilor oferite de spital pentru studiile clinice este încasată integral".