Doi părinţi din Bihor, care au ales să-şi educe acasă toţi cei patru copii de vârstă şcolară, pentru a-i feri de ispita internetului, au fost trimişi în judecată şi au primit pedepse de câte 4 luni de închisoare.
„Acei părinţi sunt mai responsabili şi mai conştiincioşi decât directorul care i-a reclamat”, spune Gabriel Curcubet, preşedintele fondator al Asociaţiei Home Schooling România.
De vină, pandemia
Familia locuiește în comuna Bratca, iar directorul liceului din localitate a fost cel care i-a reclamat pe părinți după ce, în toamna lui 2021, aceştia şi-au retras din unitatea de învăţământ cei patru copii de vârstă şcolară - atunci de 8, 10, 11 respectiv 13 ani, pe motiv că îi vor educa acasă.
Cazul a ajuns în ancheta Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleşd, unde, chemaţi fiind la audieri, cei doi soţi au pus decizia lor pe seama pandemiei şi a dificultăţii de a se acomoda cu schimbările generate de aceasta.
Pe de-o parte, i-a nemulţumit faptul că, în 2020, au primit diverse notificări în care li se atrăgea atenţia că prezenţa la şcoală a copiilor este condiţionată de purtarea măştii ori erau informaţi despre vaccinare, iar ulterior au fost deranjaţi de predarea orelor în sistem online, pentru că ei nu le-au asigurat nici până atunci copiilor acces la internet şi nici la televizor. Ca atare, când personalul şcolii le-a oferit tablete, ca micuţii să poată participa la ore, au refuzat.
Ulterior, în 2021, după reîntoarcerea în clase, pentru că au existat din nou zvonuri că se vor mai ține lecții online, cuplul a luat o decizie radicală: a hotărât să-i educe acasă.
„Din declaraţia inculpatei, rezultă că au decis retragerea copiilor de la şcoală întrucât nu sunt de acord cu utilizarea internetului, canalele TV media, respectiv cursurile online pe care copiii le efectuau în perioada de pandemie. Apreciază că au făcut o alegere bună pentru viitorul copiilor lor”, au explicat procurorii în actul de acuzare.
Sistem pe lângă lege
Consiliaţi de o cunoştinţă, cuplul şi-a înscris copiii la Home Life Academy și la West River Academy, unităţi şcolare private din SUA, aşa-numite „şcoli umbrelă”, care le oferă îndrumare părinţilor decişi să-şi educe singuri copiii contra unei taxe care, în 2021, s-a cifrat la 250 dolari pe an. Potrivit site-ului propriu, Home Life Academy nu oferă nici manuale proprii, dând libertate părinţilor să-şi aleagă felul în care să îşi educe şi să îşi testeze copiii. Singura obligaţie este de a transmite de două ori pe an rezultatele testelor, în baza cărora, la finele anului şcolar, copiii primesc o foaie matricolă.
Atât că, după cum a comunicat Inspectoratul Şcolar Bihor, la solicitarea procurorilor, forma de învățământ homeschooling nu este recunoscută în România, iar legislația nu permite echivalarea în ţară a cursurilor urmate la această formă de învățământ.
Totodată, unitățile Home Life Academy, respectiv West River Academy nu figurează în Registrul special al entităţilor furnizoare de educație acreditate să desfășoare activitatea pe teritoriul României. Altfel spus, nu sunt recunoscute de autoritățile din țara noastră.
Mama cu 8 clase, profesoară pentru copii
Când i-au trimis în judecată pe cei doi părinți, anchetatorii au ţinut cont şi de poziţia specialiştilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bihor care, după evaluarea copiilor, au stabilit că cei patru au mari lacune educaţionale, raportat la vârsta cronologică şi clasa de studiu.
Deşi copiii învăţau aproximativ 3 ore, zilnic, sub supravegherea părinţilor, cuplul nu are nicio pregătire pedagogică, femeia având doar 8 clase, iar soţul ei 12 clase.
În raport, specialiştii DGASPC au recomandat „înscrierea copiilor în sistemul de învățământ obligatoriu în vederea respectării dreptului copiilor la educație și a egalității de șanse în situația de competiție școlară și profesională”, dar şi ca micuţii să poată socializa cu copiii de vârsta lor, „pentru asimilarea unor modele de comportament dezirabil adaptiv în comunitate, societate”, au explicat procurorii în rechizitoriul cu care, pe 22 februarie, în acest an, au decis să-i trimită pe soţi în judecată pentru împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu, infracţiune pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
În faţa judecătorului, cuplul nu şi-a asumat vreo vină, femeia susţinând chiar că procedura judiciară reprezintă o formă de hărţuire, dar, în final, judecătorul a dat dreptate anchetatorilor.
„Legiuitorul a incriminat fapta de împiedicare a accesului la învăţământul general obligatoriu, având în vedere că nu numai statul are obligaţia reducerii ratei abandonului şcolar, ci şi părintele minorului aflat în această situaţie. Inculpaţii au acceptat fără rezerve faptul că minorii nu vor mai urma cursurile învăţământului general obligatoriu şi nici nu au depus diligenţe pentru ca cei patru copii minori să urmeze cursurile unei unităţi de învăţământ recunoscute şi acreditate în România, încălcând astfel prevederile legale care obligă părintele sau tutorele legal de a lua măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu", se precizează în hotărârea pronunţată pe 21 decembrie de Judecătoria Aleşd.
Condamnaţi la voluntariat
Deşi Codul penal prevede şi posbilitatea condamnării la amendă penală, instanţa a decis să dispună în cazul cuplului o pedeapsă cu închisoarea, reproşându-le celor doi părinți că au negat dreptul celor patru copii la învăţământul obligatoriu.
„Inculpaţii nu au arătat că înţeleg implicaţiile deciziei asumate, cu toate că li s-a oferit contextul necesar”, a explicat instanţa. Concret, după cum au comunicat reprezentanţii DGASPC Bihor, în perioada ianuarie-aprilie 2022, familia a beneficiat de serviciile unității pentru consiliere și sprijin, ca să reînscrie copiii la şcoală, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Totuși, cei doi părinţi din Bratca nu vor ajunge după gratii. Judecătorul i-a stabilit fiecăruia câte 4 luni de închisoare, dar a decis să amâne pe o perioadă de supraveghere de 2 ani aplicarea pedepselor, ceea ce înseamnă că vor rămâne şi cu cazierele nepătate.
Poate că, în acest fel, cei doi „vor pune în primul plan nevoile minorilor” şi „vor lăsa la o parte motivele invocate relativ la consecinţele negative ale accesului copiilor la dispozitivele electronice de comunicare”, se explică în hotărârea judecătorească.
Instanţa a considerat că fapta este, totuşi, gravă, motiv pentru care cei doi soţi au fost obligaţi să presteze câte 40 zile de muncă în folosul comunităţii. Verdictul judecătorilor mai poate fi atacat de procurori şi de cei doi părinţi în termen de 10 zile de la comunicat însă, până pe 2 ianuarie, părţile nu au uzat de acest drept.
„E dreptul lor”
Contactat de reporterul BIHOREANUL, Gabriel Curcubet, preşedintele fondator al Asociaţiei Home Schooling România, consideră că anchetatorii s-au grăbit trimiţându-i în judecată pe cei doi părinţi.
„Majoritatea procurorilor au înţeles deja că părinţii care aleg sistemul homeschooling nu încalcă dreptul copiilor la şcoală. Aceşti copii au fost înscrişi într-o unitate de învăţământ, în SUA. Nicăieri nu scrie în lege că eşti obligat să-ţi înscrii copilul la o şcoală în România", spune Curcubet, care îi consideră pe cei doi părinţi, chiar şi cu lipsurile pe care le au din punct de vedere al pregătirii, „mai conştiincioşi şi mai responsabili decât directorul care i-a reclamat”.
„Cum au făcut ei nu comentez, nu e treaba mea. Au vrut să se ocupe de copii, sunt părinţi conştiincioşi, responsabili, mai interesaţi de educaţia copiilor decât directorul”, spune președintele asociației Home Schooling România, care crede că nici hotărârea judecătorească nu a fost corectă. „Nu s-a ţinut cont că acei copii sunt înscrişi la o şcoală din afara României. Iar dacă acea şcoală i-a acceptat pe părinţi, i-a lăsat să fie educatori şi mentori pentru copiii lor, cu pregătirea pe care o au, atunci e treaba şcolii, acea şcoală trebuie să spună de ce a făcut-o, nu e problema autorităţilor româneşti”, zice Curcubet.
Potrivit acestuia, înainte de a decreta că cei patru copii au lacune educaţionale, specialiştii DGASPC ar fi trebuit să îi testeze după sistemul american, nu cel românesc. „Eventual să-i testeze pe copii cu testul Pisa, să vedem dacă îl vor trece", a mai spus Curcubet.
Mai sunt şi alţii
Iarna trecută, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, Horia Abrudan, atrăgea atenţia asupra faptului că aproximativ 30 de copii de vârstă şcolară din Bihor, majoritatea de vârsta învățământului primar, au fost retraşi din unităţile de învăţământ din judeţ, părinţii justificând decizia cu faptul că îi vor educa acasă.
„Există o preocupare la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Bihor față de fenomenul de homeschooling”, a declarat, atunci, pentru BIHOREANUL, șeful Inspectoratului Școlar Județean Bihor.
În total, directorii de şcoli din Bihor au raportat 33 de astfel de cazuri, cele mai multe, 17 la număr, fiind de la Școala Gimnazială „Aurel Pop” din Oșorhei. Ceilalți elevi retrași erau de la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” din Oradea, Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” din Oradea, dar și din școli din localitățile Nojorid, Săliște de Vașcău, Borș.
IȘJ Bihor le-a cerut atunci directorilor să explice părinților că încalcă legea, dar şi să sesizeze autoritățile locale, Direcția pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor sau Inspectoratul de Poliție, când oamenii insistă să-și țină copiii acasă. „Din discuțiile cu directorii, după ce i-au informat pe părinți despre legislația în vigoare, s-a stopat fenomenul, i-au adus pe copii la școală”, a mai precizat șeful IȘJ Bihor.