Anul trecut, zeci de funcţionari publici care conduceau serviciile deconcentrate în Bihor au fost schimbaţi după ce Guvernul a decis mazilirea tuturor directorilor neafiliaţi la PDL ori la PSD.

Decizia s-a dovedit un dezastru. Unii dintre cei maziliţi au atacat actele normative care au stat la baza demiterilor şi au obţinut reîncadrarea pe vechile funcţii, ba chiar şi plata salariilor restante plus a unor sume compensatorii. Aşa s-a ajuns, în unele cazuri, în situaţia aberantă ca statul să plătească doi oameni pentru aceeaşi funcţie...

Ai noştri ca brazii

Două ordonanţe de guvern, 37 şi 105, ambele emise anul trecut, au legiferat epurările politice făcute de coaliţia PDL-PSD după alegerile parlamentare din 2008.

Primul act normativ, OUG 37/2009, emis în luna aprilie, anula statutul de funcţionar public al directorilor serviciilor deconcentrate şi le desfiinţa funcţiile prin rebotezarea cu denumirea "directori coordonatori". În aceste funcţii au fost plantaţi, apoi, oamenii PDL şi ai PSD, în baza unui contract de management care să justifice numirea lor pe criterii politice. În octombrie, însă, Ordonanţa a fost declarată neconstituţională, iar ca să-şi salveze clientela, Guvernul Boc a emis OUG 105. Aproape identică cu precedenta, motiv pentru care şi aceasta a fost declarată neconstituţională, printr-o decizie dată în decembrie.

Harababura creată s-a clarificat la sfârşitul lunii trecute, printr-o lege care modifică Statutul funcţionarilor publici şi desfiinţează definitiv posturile de directori coordonatori inventate în 2009, stabilind totodată cadrul legal prin care şefia deconcentratelor poate fi exercitată, din nou, de funcţionari publici.

"Eficienţă" la pătrat

Chiar dacă practic schimbările făcute de Boc erau menite doar să satisfacă propria clientelă, teoretic pretenţia era de eficientizare a activităţii administraţiei şi de scădere a cheltuielilor bugetare.

În realitate, însă, schimbările au provocat un vid de autoritate, dar şi cheltuieli bugetare suplimentare, întrucât, după declararea neconstituţională a celor două OG-uri, foştii şefi care şi-au apărat funcţiile în justiţie au câştigat procesele. Rezultatul? S-a ajuns ca doi şi uneori trei directori au fost  plătiţi concomitent pentru acelaşi post. Potrivit unor calcule făcute de BIHOREANUL, în judeţ prejudiciul astfel creat depăşeşte 100.000 de lei, chiar dacă doar o mână din şefii demişi au intentat procese.

Şpăgar în concediu

Unii dintre cei "ejectaţi", mai precis PSD-iştii înlocuiţi prin OG 105, s-au răzbunat repauzând în concedii medicale prelungite cu lunile de zile. Aşa au procedat directorul plin al Camerei Agricole Bihor, Gheorghe Chiş, dar şi adjunctul său, Vasile Tripon, directorul tehnic al Direcţiei Silvice, Gheorghe Roman, ori directorul adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Nicolae Rugea. Doar acesta şi-a luat nu mai puţin de 130 de zile de concediu medical, din noiembrie 2009 până în martie 2010, încasând pentru acest lux 13.792 lei.

Cel mai tupeist s-a dovedit, însă, de departe, PSD-istul Pompiliu Luncan, şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare, refugiat în concediu fix la momentul când procurorii DNA l-au prins că pretinde taxe de protecţie soţului preşedintei Judecătoriei Beiuş, mare tăietor de lemne, şi când se pregăteau să-l pună sub învinuire pentru luare de mită. Luncan a continuat să bolească şi după trimiterea sa în judecată, decisă în decembrie 2009, până la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, când s-a « însănătoşit » brusc şi şi-a dat demisia. În total, pentru cele 111 zile de concediu, fostul şef al ITRSV încasase însă 16.177 lei.

La loc comanda

Alţi patru şefi de descentralizate au cerut în instanţă anularea deciziilor de schimbare făcute în baza celor două OG-uri şi, cum între timp acestea au fost declarate neconstituţionale, sentinţele le-au fost favorabile. În cazul Floricăi Burdescu, adjunct la Direcţia Agricolă, şi al lui Corneliu Sotoc, director executiv la Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV), instanţa a dispus doar repunerea în funcţie, fără să acorde şi compensaţii băneşti.

03 Marius Chipurici.jpgMarius Chipurici (foto), în schimb, a câştigat şi plata salariilor, indexate şi reactualizate, începând de la data demiterii, 23 mai 2009, şi până pe 1 iunie 2010, când şi-a reluat în primire vechiul birou. În total, peste 35.000 lei. Deocamdată, însă, doar pe hârtie. "Deşi am titlu executoriu, suma o voi primi în trei tranşe anuale, începând din 2012", a explicat BIHOREANULUI directorul.

În cazul lui, situaţia e totuşi una "fericită", deoarece directorul PSD-ist cu care a fost înlocuit, Bogdan Hosu, a plecat din funcţie, iar aceasta n-a mai fost scoasă la "concurs" pentru un PDL-ist. Ca atare, Chipurici nu trebuie să-şi împartă "scaunul" cu nimeni. Situaţia s-a rezolvat şi la DJAOV Bihor, unde Corneliu Sotoc a câştigat reconfirmarea pe postul ocupat în prezent de Dorel Pătcaş, fostul adjunct al DJAOV Sălaj. "Domnul Sotoc a fost repus în funcţie pe 25 mai, iar o săptămână mai târziu a fost mutat, temporar, la conducerea Direcţiei Judeţene Sălaj", a explicat rocada şeful Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, Călin Vesa.

În proces

Pentru Liviu Lupea, fostul inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, procesul este încă pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după ce, în prima şi a doua instanţă, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea au dispus reangajarea lui pe funcţia deţinută anterior.

După emiterea sentinţelor, managerul s-a reinstalat ostentativ şi a convocat o şedinţă în care le-a cerut angajaţilor, "o conduită de aşa manieră încât să nu lezeze interesele instituţiei", după care, surprinzător, şi-a dat demisia şi continuă procesul cu Ministerul Muncii din postura de expert tehnic auto. Nu pentru că şi-ar vrea funcţia din nou, ci ca să dea un exemplu. Ca fost şef peste o instituţie pusă să apere drepturile salariaţilor, normal cu nu era dispus să-şi vadă drepturile încălcate, ca şi cum ar fi lucrat "la negru", şi nu pentru statul român. Chiar dacă acesta e primul care-şi bate joc de propriii angajaţi şi de banii pentru plata lor.


03 Nadia Rat.jpgPERSEVERENTĂ
8 ani pentru o funcţie

Una dintre cele mai vehemente apărătoare ale propriei funcţii este Nadia Racz (foto), fostul inspector şef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă. Schimbată din funcţie în anul 2000, când a venit la putere Guvernul Năstase, Racz a dat în judecată Ministerul Muncii, iar în urmă cu doi ani Justiţia a repus-o în drepturi, dispunând inclusiv să-i fie achitate retroactiv diferenţele salariale neîncasate, în valoare de 800 de milioane de lei vechi.

Schimbată din nou, anul trecut, de Guvernul PDL-PSD, Racz nu s-a mai adresat instanţei, preferând să demisioneze.