Dumnezeu vrea îndreptarea, nu moartea păcătosului, dar Primăria Oradea e mai îngăduitoare: se mulţumeşte doar cu banii lui! Pe fondul scăderii încasărilor la buget şi creşterii nevoilor oraşului, primarul Ilie Bolojan şi-a propus să îmbunătăţească imaginea urbei prin amenajarea de parcuri cu implicarea firmelor orădene.
Implicare mai mult sau mai puţin voluntară, pentru că "donaţiile" sunt impuse, în locul sancţiunilor pecuniare, unor societăţi care au dat-o în bară, într-un fel sau altul, în lucrările pentru oraş...
Metoda Bolojan
Primarul Ilie Bolojan (foto) a încurajat mereu companiile să deschidă punga pentru Oradea. "Există o componentă de responsabilitate socială pe care o au companiile orădene, lucru care trebuie stimulat", spune edilul. Ce nu zice, însă, e că această componentă nu-i chiar 100% voluntară.
Metoda primarului de a motiva firmele îşi are rădăcinile în pariul făcut în 2006, când, prefect fiind, Bolojan a promis că va reuşi, în premieră naţională, eliberarea paşapoartelor în aceeaşi zi în care cetăţenii depun cererile. Prefectul a amenajat sediul Serviciului Paşapoarte cu finanţări de la Consiliul Judeţean şi cu ajutorul firmelor locale, prima voluntară fiind CIAC. Aceasta câştigase licitaţia pentru reabilitarea sălii mari a Prefecturii, depăşise termenul de predare şi risca penalităţi grele, astfel că patronul Ioan Mintaş nici măcar n-a trebuit rugat.
"Noi ne-am implicat întotdeauna pentru comunitate. Am lucrat gratuit pentru Prefectură la sediul Paşapoartelor, am făcut benevol soclurile statuilor amplasate în ultima perioadă în oraş, am donat Primăriei un container anti-caniculă şi multe altele", se laudă patronul, negând, în ciuda evidenţei, că ar fi fost "sensibilizat" de Bolojan: "N-are nicio legătură cu penalităţile. Am făcut voluntariat pentru că aşa am considerat că e bine". Culmea coincidenţei, de trei ani, de când nu mai are nicio lucrare cu Primăria, voluntariatul s-a cam terminat...
Prietenul la nevoie se cunoaşte
Practic, aproape nu există partener al municipalităţii care să nu fi făcut sub o formă sau alta donaţii oraşului. Spre exemplu, Selina, Drumuri Orăşeneşti, Deme Macarale şi Chimprestor au defrişat şi nivelat gratuit Parcul Liniştii, iar alte firme au contribuit pentru dotările noului Centru Oncologic. Unul din cei mai apropiaţi colaboratori ai municipalităţii a fost, mereu, Selina. "Având în vedere buna înţelegere pe care o avem, ne-am pus întotdeauna la dispoziţia Primăriei pentru lucruri nu mari, dar necesare oraşului", spune patronul Beniamin Rus (foto).
După ninsorile abundente din iarna 2011-2012, Selina a deszăpezit jumătate din oraş zile în şir, fără să rupă factură, a pus la dispoziţia Primăriei vreme de trei ani, gratuit, o grădiniţă complet utilată în cartierul Luceafărul, şi a făcut tot felul de alte lucrări. Desigur, patronul susţine că benevol, fără nicio legătură cu detaliul că până luna trecută a avut monopol pe reparaţiile de străzi, parte din ele predate cu probleme. Nu mai departe de anul trecut, Curtea de Conturi a obligat firma să returneze municipalităţii încasări necuvenite de 262.000 lei făcute la parcările din strada Sovata, de 296.000 lei la lucrările din strada Meiului şi 447.000 lei la întubarea pârâului Adona. Or, la aşa încasări, o deszăpezire în plus chiar nu înseamnă mare lucru...
Lista firmelor care au făcut donaţii pentru diferitele proiecte ale Primăriei e mult mai lungă şi cuprinde, cu câteva excepţii, doar parteneri ai municipalităţii, de la Vest Fruta, care a preluat comercianţii din fosta Piaţă Obor, până la Constructorul Sălard, care reabilitează Cetatea.
Un parc la schimb
Pentru următorii doi ani, Primăria promite noi fronturi de lucru "donatorilor", căci Bolojan vrea ca până la finalul lui 2015 să finalizeze cu ajutorul acestora o salbă de parcuri legate între ele cu piste de biciclete. "Vom încerca să amenajăm aceste spaţii verzi cu o cheltuială minimă din partea bugetului local, prin implicarea agenţilor economici", spune edilul.
Coincidenţă, primul "voluntar" e tot un constructor al municipalităţii! Liviu Andrica (foto), directorul Administraţiei Domeniului Public, spune că parcul astfel amenajat, gratuit, va fi cel din spatele Grădiniţei 14 de pe strada Ion Bogdan, iar binevoitorul este Construcţii Bihor, câştigătorul licitaţiei pentru parcarea supraetajată din spatele Palatului de Justiţie. Conform contractului, lucrarea în valoare de 12,2 milioane lei trebuia finalizată în decembrie 2013, dar termenul de predare a fost decalat printr-un act adiţional pentru sfârşitul lunii aprilie. Dacă ADP, în loc să se înţeleagă cu firma, i-ar fi aplicat penalităţi, acestea ar fi azi de aproape 1 milion de lei!
"Eu zic că aşa e mai bine. Penalităţile pot fi contestate. Constructorul putea invoca ploile din octombrie, când nu a putut lucra, şi vecinătatea şantierului de la Palatul de Justiţie, care îngreunează accesul în zonă, şi nu-i sigur că am fi câştigat un proces", spune Andrica. Aşa că părţile au căzut la pace. Construcţii Bihor va inaugura parcarea pe 1 mai, dar va amenaja în schimb parcul în valoare de circa 20.000 euro. În ciuda evidenţei, directorul se fereşte să recunoască vreo legătură între prelungirea termenului de predare şi angajamentul constructorului. "Prelungirea termenului s-a făcut anul trecut, iar firma s-a angajat la amenajarea parcului anul acesta. Discuţiile nici nu s-au purtat cu ADP, ci cu domnul primar Bolojan", spune directorul.
Un pasaj mai lung
Într-o situaţie şi mai clară se află firma Marconst, care s-a angajat la reabilitarea pasajului Vulturul Negru în 2012 şi nu a terminat nici astăzi. În iunie, constructorul a vrut să predea lucrarea cu mozaicul crăpat, ornamentele făcute de mântuială şi pavajul pe care băltea apa, dar Primăria a refuzat recepţia. De atunci, la lucrarea în valoare iniţială de 560.000 euro, Marconst a adunat penalităţi de 1,5 milioane euro, adică triplu! Săptămâna trecută, reprezentanţii municipalităţii şi cei ai firmei încă negociau o formulă de ieşire din impas. "Scopul nu e să falimentăm firma, ci să vedem Pasajul reabilitat. Dacă Marconst reface lucrările pe propria cheltuială, dar la o calitate de excepţie, renunţăm la penalităţi", zice viceprimarul Mircea Mălan.
Totul are însă un preţ. Pentru a convinge Primăria că de data aceasta va munci temeinic, Marconst va trebui să refacă întâi, pe cheltuială proprie, porţiunea de pasaj de circa 50 de metri din vecinătatea localului Columbus. Dintr-o scăpare, aleea care ducea la fosta toaletă publică nu a fost prinsă în proiectul iniţial, aşa că înţelegerea va spăla păcatele şi proiectanţilor, şi pe cele ale funcţionarilor municipalităţii. Desigur, conform poziţiei acesteia, nimeni nu obligă Marconst să lucreze gratis. Firma doar răspunde componentei de implicare socială de care vorbea primarul Bolojan...
FRICA DE PENALITĂŢI
Nevoia de pace
Partenerii Primăriei preferă să presteze diferite servicii oraşului decât să plătească penalităţi. Conform legii, beneficiarii nemulţumiţi pot înregistra la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice un proces-verbal de neîndeplinire a condiţiilor contractuale, fapt care pune prestatorul în imposibilitatea de a mai participa la alte licitaţii vreme de trei ani.
"La înscrierea la licitaţie, legea obligă firmele să dea o declaraţie pe proprie răspundere că nu au contracte neduse la bun sfârşit din propria vină. Existenţa unui proces-verbal de neîndeplinire a condiţiilor contractuale înseamnă automat eliminarea de la licitaţie", explică Marius Moş, şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională. Primăria se foloseşte de această prevedere legală încă din 2011 şi a eliminat nu o dată de la licitaţii firme declarate de alte instituţii publice ca fiind neserioase.