Dorel Dulău, directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Bihor: "CAS trebuie să fie un jucător mai activ"

Fost șef al Compartimentului Management Spitale în Primăria Oradea, după ce înainte a lucrat în Direcția de Sănătate Publică Bihor, la Spitalul de Boli Infecțioase și la cel de Obstetrică și Ginecologie din Oradea, juristul Dorel Dulău a câștigat cel de-al doilea concurs organizat anul acesta de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate pentru conducerea CAS Bihor, la primul prezentându-se doar predecesorul său, Varga Ludovic, care l-a picat.

Noul director general a preluat funcția la 1 iulie, în plină perioadă de contractare a serviciilor medicale pe următorii doi ani, și explică principiile în baza cărora CAS Bihor acordă finanțările, dar și schimbările pe care intenționează să le determine atât în funcționarea instituției, cât și a sistemului sanitar local, de la digitalizare până la întărirea medicinei primare, prevenției, dar și a paliației.  

- Care sunt atribuțiile esențiale ale CAS? Nu sunt foarte cunoscute publicului, ba dimpotrivă, adesea sunt confundate cu cele ale DSP...

- Dintre toate instituțiile deconcentrate din județ, CAS Bihor gestionează cel mai mare buget, care anul trecut a fost de 1,2 miliarde lei. Potrivit Legii Sănătății și Statutului Casei Naționale de Sănătate, directorul general al unei Case Județene este managerul local al sistemului asigurărilor de sănătate. Într-adevăr, atribuțiile CAS și DSP sunt adesea confundate, ambele fiind instituții de aplicare a politicii de sănătate la nivel local. În esență, DSP supraveghează organizarea, funcționarea și calitatea serviciilor medicale prestate de furnizori, iar CAS este finanțatorul acestora, publici și privați, de la spitale și ambulatorii până la cabinete medicale individuale, farmacii, furnizori de dispozitive medicale etc. Totuși, rolul CAS nu trebuie să se rezume doar la plata serviciilor medicale, ci instituția trebuie să aibă un cuvânt de spus inclusiv în creionarea și aplicarea politicilor de sănătate stabilite la nivel național și local.

Mai mare atenție medicinei primare și prevenției

- Ce priorități v-ați stabilit la preluarea funcției?

- Primul obiectiv este deschiderea față de cetățean, față de asigurat, astfel că din prima zi am solicitat colegilor să manifeste un comportament adecvat și pozitiv în relația cu acesta. Al doilea este o colaborare mai intensă cu Casa Națională, cu Ministerul Sănătății și cu factorii de decizie de la nivel național și local. Digitalizarea și extinderea semnăturii electronice la nivelul instituției este și ea o cerință normală; la fel, informarea privind drepturile și obligațiile asiguraților, pentru că majoritatea nu le cunosc. Deloc în ultimul rând, voi încerca să acord o mai mare atenție medicinei primare și prevenției. Anul trecut, spitalelor din Bihor le-au fost alocate aproximativ 300 milioane lei și circa 18 milioane lei cabinetelor de medicină de familie și centrelor de permanență. Or, eu am convingerea că, finanțând în mai mare măsură medicina primară și prevenția, putem reduce cheltuirea unor resurse uriașe la nivelul spitalelor. În Bihor funcționează 34 de centre de permanență, dintre care 8 în Oradea, raționamentul înființării lor fiind degrevarea Unității de Primire Urgențe din cadrul Spitalului Județean. Problema e că UPU a rămas la fel de încărcată, ceea ce obligă CAS Bihor la evaluarea activității acestor centre.

- Poate o Casă Județeană finanța mai consistent serviciile de prevenție fără să fie afectate altele?

- Chiar recent, președintele CNAS amintea public, printr-un comunicat, că asigurații trecuți de 40 de ani beneficiază, prin intermediul medicilor de familie, de servicii de prevenție incluse în pachetul de bază, servicii care vor fi decontate integral. În cazul în care contravaloarea acestora depășește bugetul alocat, Casa Națională îl suplimentează, deci nu se iau bani de la alte servicii.

E nevoie de suplimentarea paturilor de paleație

- Îmbătrânirea populației și creșterea incidenței unor boli „incurabile” impun și dezvoltarea îngrijirilor paliative. Are CAS un cuvânt de spus în această privință?

- Paturile de paliație, existente în spitalele publice din Bihor doar la Municipal în Oradea și la cele din Aleșd, Beiuș și Ștei, sunt insuficiente, iar cele din privat au tarife și de 6.000 lei pe lună, prohibitive pentru majoritatea familiilor. Am inițiat deja discuții cu conducătorii unor unități sanitare și ai unor administrații locale pentru suplimentarea paturilor de paleație, în mod gradual, finanțarea acestora fiind, de altfel, o obligație a CAS.

- Care sunt deosebirile între serviciile finanțate de CAS și cele finanțate de Ministerul Sănătății prin Programe Naționale de Sănătate? Contribuie CAS la finanțarea lor? Ce se întâmplă atunci când rămân fonduri necheltuite în cadrul unui program și există solicitări mai mari pentru alt program?

- Potrivit politicii de sănătate a României, tratarea și monitorizarea anumitor boli se face prin programe naționale. CNAS gestionează 14 programe naționale de sănătate, iar Ministerul alte 15. Prin CNAS, de pildă, programul pentru bolnavii de diabet zaharat finanțează tratamentul (insulina) și dispozitivele (pompe de insulină, sisteme de supraveghere glicemică). Pe de altă parte, prin DSP, Ministerul gestionează alte programe, cu finanțare nu din Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate, adică din contribuțiile asiguraților, ci de la bugetul de stat.

În ce privește ipoteza necheltuirii fondurilor pentru un program și deficitului de fonduri pentru altele, una din primele preocupări a fost să analizez dacă acest lucru se întâmplă, pentru ca pe viitor să propunem eventuale ajustări.

„Va fi extins programul de lucru cu publicul”

- Uneori orădenii sunt nevoiți să stea la cozi la CJAS Bihor. Ce veți face pentru a le elimina? În ce măsură digitalizarea este o soluție, cum și când poate fi făcută?

- Digitalizarea, cum spuneam, este una dintre prioritățile mandatului. În această privință vreau să spun că în CAS semnătura electronică a fost extinsă gradual, pe departamente, adică pe funcțiuni, în ordinea unor priorități. Acum, de exemplu, este aproape integral implementată în procedura de eliberare a cardului de sănătate și a adeverinței înlocuitoare, astfel că asiguratul nu trebuie să se prezinte la CAS pentru a le solicita sau primi. De asemenea, toate actele adiționale încheiate cu furnizorii de servicii pe luna iulie au fost semnate tot electronic. 

În privința cozilor, ele pot fi eliminate prin suplimentarea personalului de la ghișee atunci când e nevoie. Deși programul CAS Bihor este zilnic de la ora 8.30 la ora 17.00, totuși marți programul cu publicul se prelungește până la 18.30. De asemenea, va fi extins în curând programul cu publicul vinerea. Pe de altă parte, trebuie să spun că există categorii de persoane care se prezintă la sediul CAS chiar și cu o oră înaintea începerii programului, pentru că preferă să vină personal; de aceea, chiar dacă digitalizarea se extinde, trebuie asigurată în continuare și pentru acestea activitatea la ghișee.

- Apropo de informatizare: acum 6-7 ani în județ au activat rețele de medici și farmaciști care au fraudat FNUASS prin prescrierea și vânzarea fictivă de medicamente. Mai sunt posibile acum astfel de fraude?

- Filtrele informatice funcționale în relația dintre CAS și furnizorii de medicamente au devenit între timp mult mai eficiente, iar Serviciul de Control va avea un rol serios în prevenirea unor situații similare, astfel că eventualele tentative vor fi cu siguranță depistate.

„Nu e loc de subiectivism”

- Luna aceasta are loc contractarea serviciilor medicale, un proces complex și necunoscut publicului. Îl puteți explica, pe scurt?

- Anul acesta, contractarea se desfășoară pe întreaga durată a lunii iulie. În intervalul 1-15 iulie, furnizorii care doresc să intre în relație contractuală cu CAS Bihor își depun documentațiile, iar în perioada 15-30 iulie CAS le verifică – inclusiv  prin deplasări în teren la furnizorii noi sau care de la contractarea anterioară s-au dotat cu echipamente noi – și, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, ultima fază a procesului este încheierea contractelor.

- Cine stabilește parametrii contractării, pe ce criterii se decide cât din bugetul total se alocă pentru spitalizări, cât pentru programele de oncologie, pentru medicina de familie ș.a.m.d.?

- HG 696/2021 prevede reguli foarte precise, nu e loc de subiectivism. Spitalele, de exemplu, sunt finanțate în sistem DRG, pe patologiile cronice, iar o altă parte a bugetului este alocată spitalizărilor de zi în funcție de serviciile oferite și de istoricul fiecărui spital.

 - Care sunt rezultatele? Câte paturi vor fi finanțate în Bihor în următorii doi ani?

- Conform Ordinului 1.111/2021 al ministrului Sănătății, pentru Bihor au fost stabilite 3.525 de paturi contractabile, dintre care 168 în spitalele private, per total cu 3 mai puține decât la precedenta contractare, de acum doi ani.

- Și cum s-a decis de unde se va „tăia” finanțarea pentru cele 3 paturi?

- La nivelul instituției există o Comisie de paturi care, în urma analizei activităților medicale, a istoricului spitalelor și chiar a implicării acestora pe durata pandemiei, a stabilit împărțirea paturilor contractabile. Concret, nu vor mai fi finanțate 2 paturi de la Spitalul de Psihiatrie din Nucet și unul de la spitalul privat Euclid.

- Avem în județ un spital nou, Spitalul de Recuperare Medicală President din Felix, cu 144 paturi, care nu va fi finanțat deloc prin CAS. De ce?

- Cum spuneam, numărul de paturi contractabile a rămas neschimbat, iar numărul furnizorilor privați a crescut. Spitalul respectiv nu a îndeplinit condițiile legale pentru contractarea serviciilor de spitalizare continuă, dar le îndeplinește pe cele pentru contractarea serviciilor de ambulatoriu, astfel că va beneficia de finanțare din FNUASS.

Un cuvânt mai greu

- O reformă reală a asigurărilor de sănătate ar însemna liberalizarea acestora: la fel ca în asigurările auto, fiecare cetățean să aibă libertatea de a cumpăra o asigurare de sănătate de la „Casa”/firma care acoperă mai multe servicii. Ați fi adeptul unei asemenea reforme? Fiindcă la noi, acum, statul ține să ne asigurăm sănătatea la o singură „firmă” și asigurarea nu acoperă, de fapt, toate serviciile...

- Sistemul nostru de asigurări de sănătate utilizează principii și reguli instituite în Germania cu zeci de ani în urmă, așa numitul sistem Bismarck, bazat pe contribuția tuturor salariaților, deci nu este atât de nepotrivit cum poate să pară unora. Desigur, ca în orice domeniu, concurența determină competiție și dezvoltare și în asigurările de sănătate, iar eu, personal, sunt adeptul oricărei liberalizări, cu atât mai mult cu cât am convingerea că nu ar fi niciun pericol pentru CAS.

- Ce ați schimba în sistemul asigurărilor de sănătate dacă ar depinde de dvs?

- În opinia mea, Casele de asigurări de sănătate ar trebui să aibă un rol mai puternic în prioritizarea finanțării unor servicii medicale, pe baza recomandărilor unor comisii de specialiști, în medicină, dar și în economie, care să evalueze periodic obiectivele sistemului de sănătate național și local. Cred că trebuie acordată mai multă libertate celor care pot elabora politici locale de sănătate, pentru că aceștia cunosc cel mai bine necesitățile. De altfel, îmi și propun ca CAS Bihor să aibă un cuvânt mai greu de spus în această privință, iar din poziția pe care o exercit vreau ca instituția să fie mai activă, cu o implicare în tot ce înseamnă îmbunătățirea serviciilor și implicit a stării de sănătate a populației, monitorizarea respectării contractelor încheiate cu furnizorii, întărirea capacităților de verificare, precum și o deschidere totală în relația cu asiguratul.

CAS nu trebuie să fie un simplu plătitor al serviciilor medicale și atât, ci și să fie un „jucător” mai activ. Desigur, în limita competențelor legale, dar mai activ.