107 dosare penale au fost uitate prin sertare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea. Este concluzia unui raport intern ținut departe de ochii publicului, dar descoperit de BIHOREANUL în dosarul procuroarei Dida Naghiu, care și-a dat în judecată propria unitate de parchet, acuzând mutarea sa abuzivă după ce băgase în anchetă 8 notari implicați în vânzări de apartamente construite pe un teren al Primăriei.

Raportul de control scoate la iveală o delăsare cronică în sistemul judiciar local: zeci de anchete, unele începute încă din 2022 la alte unități de parchet din județ, au fost ignorate atât de vechii anchetatori, cât și de cei care le-au preluat „pentru soluţionarea cu celeritate”...

Vânătoare internă

Raportul de control semnat de Adrian Popovici, șef al Secției Urmărire penală din Parchetul Curții de Apel, între timp pensionat, a fost realizat în urma unei verificări-fulger desfășurate între 9 și 13 septembrie 2024, la solicitarea procuroarei generale Monica Matei. Motivul oficial? Verificarea respectării termenelor în dosarele penale.

Alin Leucea, procuror OradeaCei trei procurori ai secției - Alin Leucea (foto), Nicolae Creivean și Dida Naghiu - au fost obligați să-și justifice activitatea pe anul trecut, dosar cu dosar, explicând stagnările și termenele estimate pentru rezolvarea lor. Cu toţii sunt anchetatori cu vechime: Leucea a fost şef al Parchetului Bihor, până în 2023 conducând chiar Secţia Urmărire penală din Parchetul Curţii, iar Creivean a fost două decenii procuror la DIICOT Oradea, de unde s-a retras în 2022, după ce a pierdut concursul pentru şefia Serviciului teritorial în faţa Elenei Ioana Bălaj Chendereş.

Dar controlul o viza pe Dida Naghiu, fostă şefă a Parchetului Bihor, mutată în 2021 la Parchetul Curţii, cea despre care BIHOREANUL a dezvăluit că de un an este în conflict deschis cu conducerea unităţii, care a decis s-o mute de la Secția penală la Secția judiciară. Verificarea nu a fost doar o formalitate administrativă, ci mai degrabă o tentativă de a-i scoate în evidență deficiențele profesionale, iar strategia aproape că a funcționat. Problema a fost, însă, că nici ceilalți doi procurori verificați nu au ieșit mai bine la „radiografie”...

Haos în cifre

În septembrie 2024, Secția Urmărire penală a Parchetului Curții era aproape blocată. Zeci de dosare fuseseră lăsate în nelucrare luni și chiar ani întregi, culmea, de către cel mai bine plătiți procurori din județ, cu venituri brute lunare de până la 30.000 lei, plus sporuri consistente.

Raportul intern consultat de BIHOREANUL descrie un adevărat haos. Unul dintre cei trei procurori avea în lucru 120 de dosare, dintre care 43 zăceau. Două, repartizate încă din februarie 2024, nici măcar nu fuseseră deschise. Alte 5, sosite în 2022 și 2023, fuseseră total ignorate. În alte zeci de cazuri, singura „activitate” era pregătirea dosarului pentru clasare - și asta de peste doi ani.

Colegul acestuia avea o situaţie similară: din 110 cauze, 38 zăceau prin sertare. Unele exemple sunt revoltătoare: într-un dosar primit în martie 2023, ultima acțiune fusese o simplă solicitare de informații de la Penitenciarul Oradea, trimisă în... octombrie 2023. Apoi, nimic până în septembrie 2024, când procurorul și-a amintit să trimită o „adresă de revenire”, exact în timpul controlului. Într-un alt dosar, preluat în februarie 2023, anchetatorul ceruse de la Parchetul Oradea un document în septembrie și apoi s-a oprit. Tot până în ajunul controlului, când a emis rapid o ordonanță de reunire cu altă cauză. Într-un alt caz, după ce soluția de clasare dată în martie 2024 fusese infirmată de șefa Parchetului, procurorul a băgat dosarul la sertar. Așa a rămas până în septembrie, când a fost trimis brusc la IPJ Bihor pentru reluarea cercetărilor. Coincidență, tot în timpul controlului.

Dida Naghiu, procuror OradeaÎn cazul procuroarei Dida Naghiu (foto) - ținta reală a verificării - au fost numărate cele mai puține dosare în lucru (46), însă 26 dintre ele (56%) erau și ele la sertar. Unul îi fusese repartizat în februarie 2024, după ce fusese la un coleg între timp pensionat, care lucrase în el, ultima oară, în aprilie 2022! Alt dosar, primit tot de Naghiu anul trecut, avea ca unic semn de „viață” o banală începere a urmăririi penale din aprilie 2023.

Scuze şi acuze

Nicolae Creivean, procuror OradeaRaportul nu se oprește doar la inventarierea dosarelor uitate prin sertare, ci analizează și scuzele procurorilor. Nicolae Creivean (foto) şi Alin Leucea, fiecare cu peste 100 de dosare în lucru și alte câteva zeci abandonate, au oferit explicații aproape identice: volumul uriaș de muncă și valul suplimentar de dosare primite în toamna lui 2023, după ce mai mulți colegi și-au anunțat pensionarea. Justificările lor au fost acceptate fără prea multe întrebări și catalogate drept „pertinente”. Raportul s-a mulțumit să formuleze recomandări blânde: să supravegheze mai des dosarele și să folosească mai eficient delegările către Poliție, adică procedura prin care polițiștilor judiciari li se încredințează anumite sarcini în anchete.

În cazul procuroarei Dida Naghiu, însă, cu care conducerea Parchetului era în proces, tonul s-a schimbat. Deși Naghiu invocase exact aceleași circumstanțe și argumentase că peste 70% din timpul de lucru l-a dedicat unui dosar extrem de complicat, în care efectuase 50 de audieri, justificările i-au fost respinse sec, ca „neîntemeiate”. Mai mult, i s-a reproșat că nu a folosit „judicios” delegările către Poliție. În plus, dosarul considerat de ea „complex” - cel în care cerceta 8 notari - era deja aproape compromis: pentru unele fapte intervenise prescripția, iar pentru altele termenul era aproape să expire.

Răspunsuri pe sărite

BIHOREANUL a cerut Parchetului Curții de Apel Oradea explicații despre cele 107 dosare penale abandonate luni sau chiar ani întregi, detalii privind stadiul fiecărei anchete, câte dintre ele s-au închis prin prescripția faptelor, dar și ce controale interne au făcut șefii instituției între 2022 și 2024 pentru a evita un asemenea blocaj masiv.

Răspunsul a fost, însă, unul scurt și evaziv, limitându-se să arate că problema este „remediată” și că, până în iulie 2025, cea mai mare parte a acestor dosare, 86% dintre ele, au fost soluționate. Instituția a refuzat să precizeze punctual câte dintre aceste cauze s-au prescris și care este stadiul anchetelor nesoluționate, dar şi să ofere date despre evaluările anterioare, pe motiv că acestea ar fi, chipurile, informaţii „exceptate” de la accesul public. Adică nu e treaba contribuabililor să știe cât de harnici sunt magistrații...

Cert este că dosarele au fost scoase miraculos din „hibernare” exact în zilele controlului intern, după luni și chiar ani în care nimeni nu s-a atins de ele, iar activitatea procurorilor este acum „dinamizată”. Pentru cât timp nu e clar, căci până acum, oricum, nimeni nu a fost tras la răspundere nici pentru anii pierduți, nici pentru dosarele „îngropate”...


VERDICT MOTIVAT
„Simple afirmații ce nu pot fi primite”

Monica Matei, șefa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel OradeaÎn procesul pe care procuroarea Dida Naghiu l-a intentat Parchetului Curţii după decizia şefei unităţii, Monica Matei (foto), care a transferat-o la Secția judiciară în timp ce ancheta 8 notari, Tribunalul Cluj a motivat hotărârea în care i-a dat dreptate.

Decizia, după cum a dezvăluit deja BIHOREANUL, fusese atacată de Naghiu în instanţă, acuzând că este nu doar nejustificată, ci şi abuzivă, procuroarea insinuând că a fost luată ca să fie îndepărtată dintr-o anchetă în care a inculpat notari implicați în vânzări de apartamente construite pe un teren al Primăriei, dar și un dezvoltator imobiliar, Marius Hulber, pentru abuz și înșelăciune.

Tribunalul Cluj a confirmat că decizia de mutare a procuroarei nu a fost motivată clar şi concret, iar argumentarea actelor administrative este obligatorie în cazul celor care „modifică situații juridice individuale și obiective, cum a fost cazul repartizării reclamantei”.

Pe de altă parte, însă, instanţa a catalogat drept nedovedite acuzaţiile Didei Naghiu, care a susţinut că mutarea sa ar putea reprezenta o formă de hărţuire şi presiune profesională. Instanța a considerat aceste susțineri drept „simple afirmații ce nu pot fi primite”. „Aceste afirmaţii vizează aspecte ulterioare momentului emiterii hotărârii și ordinului supuse analizei”, scrie în hotărârea atacată deja de conducerea Parchetului Curții.

Vezi mai jos răspunsul transmis de Parchet la solicitarea BIHOREANULUI!

 

Citiți în documentul de mai jos întregul raport de control la Parchetul Curții de Apel Oradea!

 

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!