Cele 12 maşini pe care OTL le-a cumpărat în 2013 pentru Administraţia Imobiliară Oradea şi Primărie, între care şi cea condusă de primarul Ilie Bolojan, au ajuns motiv de proces între societatea de transport şi Curtea de Conturi, care a reclamat povestea la DNA.

Protagoniştii? Cei trei directori ai OTL, directorul general Csuzi Istvan, directorul economic Ioan Purge şi directorul tehnic Viorel Pop, acuzaţi că au provocat instituţiei o pagubă de 1,1 milioane de lei. Motivul? Nu ar fi respectat procedura legală de achiziţie, care impunea să cumpere autoturismele numai prin programul Rabla, nu prin înţelegeri cu firme private, auditorii spunând, în plus, că acestea nu au fost şi nu sunt necesare pentru buna desfăşurare a activităţii de transport. În replică, oficialii societăţii spun că, practic, şi-au procurat doar obiectul muncii, la fel cum ar fi cumpărat, spre exemplu, în loc de limuzina primarului, un autobuz...

Limuzina nu-i tramvai

Raportul de audit care stă la baza dosarului aflat în ancheta DNA Oradea a fost întocmit de auditorii Camerei de Conturi Bihor la sfârşitul anului 2013 şi vizează achiziţia a patru Dacii Duster, a patru Loganuri şi trei Lodgy, plus a unui Renault Latitude Luxury, aceasta din urmă folosită ca maşină de serviciu de primarul municipiului, Ilie Bolojan, iar celelalte de alţi angajaţi ai Primăriei cu funcţii de răspundere.

Potrivit auditorilor, maşinile achiziţionate "nu au fost şi nu sunt necesare pentru buna desfăşurare a activităţii de transport", astfel că achiziţia ar încălca Ordonanţele de Urgenţă 34/2009, 55/2010 şi 44/2011, prin care, în anii de criză, Guvernul Boc a limitat cheltuielile administraţiilor publice locale.

Auditorii au reproşat, de asemenea, faptul că reprezentantul firmei Auto Bara, Octavian Bara, de la care OTL a cumpărat maşinile, este membru în Comisia Municipală de Monitorizare a Achiziţiilor Publice, care trebuia să verifice inclusiv această achiziţie, fapt ce l-ar plasa în conflict de interese.

Conform raportului, OTL putea cumpăra în mod legal maşini numai prin Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional (aşa numitul program Rabla), dar a preferat varianta buy-back, adică a dat firmei private alte 13 maşini uzate din parcul propriu, a căror contravaloare a fost scăzută din preţul celor 12 noi pe care le-a cumpărat. Opţiunea, însă, ar fi fost păguboasă: cele 13 maşini au fost vândute cu numai 24.253 lei faţă de 84.500 lei, cât s-ar fi luat pe ele prin Rabla.

La judecată

În total, auditorii Camerei de Conturi au calculat că paguba OTL se ridică la 1.103.152 lei şi i-a stabilit ca responsabili pe managerii societăţii (directorul general Csuzi Istvan, directorul economic Ioan Purge şi directorul tehnic Viorel Pop), de la care au solicitat "stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea sumelor utilizate cu încălcarea legii, la valoarea actuală (cu dobânzi şi penalităţi de întârziere)".

Decizia de imputare a fost atacată, însă, atât de societatea de transport, cât şi de Primăria Oradea, iar litigiul început în martie 2014 încă se judecă la Tribunalul Bihor.

În paralel, însă, la propunerea auditorilor, conducerea centrală a Curţii de Conturi a reclamat afacerea la DNA, cazul ajungând acum şi în ancheta procurorilor anticorupţie din Oradea, ale căror cercetări sunt deocamdată în stadiu incipient. "Nu am ştiut despre dosar. Ce să zic? Dacă voi fi solicitat, voi da cu subsemnatul", spune directorul OTL, Csuzi István, care a aflat abia de la BIHOREANUL că ar putea deveni un client al DNA.

Vor pierde

Managerul se declară contrariat mai ales de faptul că procesul civil este încă în derulare. "Avem un litigiu care nu se ştie în ce direcţie va merge". Întrebat despre achiziţia pe care i-o impută Camera de Conturi, şeful OTL consideră că paguba nu există, iar cumpărarea maşinilor s-a făcut strict pe lege. "Aici s-a făcut o eroare de interpretare. Transportul urban, suburban şi metropolitan de călători este obiectul principal de activitate al OTL. Achiziţia maşinilor s-a făcut în această bază, ele prestează serviciul de transport persoane. Nu e ca şi cum mi-aş fi cumpărat mie maşină de serviciu", spune Csuzi.

Legat de faptul că societatea nu a folosit programul Rabla, directorul dă vina pe... birocraţie. "Am încercat accesarea programului, dar am fost respinşi din motive birocratice. Este greu de derulat o întreagă procedură de achiziţie într-o singură lună, cât a durat Rabla. Programul a început în august şi s-a terminat în septembrie, iar în acest timp Fondul Naţional de Mediu mi-a tot solicitat documente până când am ieşit din termen", susţine managerul OTL.

Cât despre conflictul de interese în care s-ar fi aflat administratorul Auto Bara, firma de la care au fost cumpărate maşinile, Csuzi spune că OTL a cerut oferte tuturor dealerilor auto din oraş şi "numai preţul a făcut selecţia". Altfel spus, Auto Bara a pretins preţurile cele mai mici.

Primarul plăteşte

Pe de altă parte, directorul OTL afirmă că auditorii Camerei de Conturi nu au ţinut seama că transportul în comun este un domeniu larg. "Noi avem obligaţia de a satisface toate cerinţele de transport, cum a fost şi cea a Primăriei, care ne-a solicitat transportul de persoane cu autoturisme. Dacă aş fi făcut taximetrie, ce se întâmpla? Nici atunci nu aş fi putut achiziţiona maşinile?".

De altfel, managerul societăţii de transport invocă în apărare şi faptul că respectivele maşini îi aduc venituri. "Autoturismele fac obiectul unui contract de prestări servicii cu Primăria şi cu AIO, cele două instituţii decontându-ne cheltuielile aferente. Ni se achită, lunar, salariile conducătorilor auto, dar şi contravaloarea kilometrilor parcurşi, la un tarif de aproape 2 lei/km", spune Csuzi, convins că, în final, va dovedi nu doar că societatea n-a fost păgubită, ci, dimpotrivă, a realizat venituri.

Altfel, vrând, nevrând, va fi nevoit să "recupereze prejudiciul" de peste 1 milion de lei, adică să ia maşinile din parcarea Primăriei şi, ca atare, să-l facă pieton şi pe primarul Ilie Bolojan.

UNELE DA, ALTELE BA
Abateri şi nu prea

Achiziţia celor 12 autoturisme date în folosinţa Administraţiei Imobiliare Oradea şi a Primăriei este doar una dintre neregulile reclamate de auditorii care au verificat activitatea societăţii de transport local.

În total, în raportul de audit al Camerei de Conturi Bihor au fost consemnate 13 abateri, printre care: lipsa unei formule clare de calculare a subvenţiei pe care OTL o primeşte de la Consiliul Local, acordarea de facilităţi (călătorii gratuite) pentru membrii familiilor angajaţilor OTL (considerate de auditori venituri în natură, pentru care societatea nu a plătit dările cuvenite la stat), respectiv încasarea de către o parte din angajaţi, în special de către directori, a unor sume de bani necuvenite în valoare totală de 90.000 lei, în baza contribuţiei acestora la proiectele europene desfăşurate de OTL.

"Reproşurile legate de veniturile încasate din proiectele europene au fost retrase. Am reuşit să lămurim această problemă, la fel ca şi pe celelalte, mai puţin subiectul achiziţiei de maşini şi aspectele legate de abonamentele membrilor de familie ale angajaţilor. Pentru acelea a trebuit să achităm dările către stat", declară managerul OTL.