Dr. Gheorghe Carp, candidat PNL Bihor la Senat: "Sistemul sanitar trebuie pus pe principii sănătoase"

De 10 ani i se spune, mai în glumă, mai în serios, "ministrul Sănătăţii din Bihor", după descentralizarea spitalelor orădene conducând cu mână de fier Spitalul Municipal (2003-2008) şi Spitalul Judeţean (2012-prezent), iar de numele său sunt legate toate proiectele pentru modernizarea acestora.

De altfel, la începutul pandemiei, prefectul Dumitru Ţiplea l-a însărcinat să coordoneze spitalele din Bihor şi opinia unanimă a breslei este că, fără stilul său ferm şi autoritar de conducere, acestea ar fi clacat. Ceea ce nu doar că nu s-a întâmplat, ci dimpotrivă, Oradea este în continuare exemplu de organizare spitalicească, chiar şi pe timp de pandemie.

Atât doar că lupta anti-Covid nu se câştigă în spitale, ci în societate, atenţionează dr. Gheorghe Carp, care a decis să candideze din partea PNL la Senatul României pentru a contribui la îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul sanitar.

- În primăvară, în starea de urgenţă, între doctorii orădeni circula un banc, cum că niciunul nu se infecta de frica lui Carp. Acum, însă, sunt 300 de medici şi asistente bolnave în Oradea. De ce credeţi că s-a ajuns aici, i-aţi scăpat din mână? Unde a fost punctul de răscruce? Au o pregătire slabă? Au lăsat garda jos?

- Punctele de răscruce au fost decizia CCR şi legea dată de PSD în Parlament, care au permis ca persoanele infectate să răspândească libere virusul, în loc să fie tratate. Până atunci niciun medic din Spitalul Municipal şi din Spitalul Judeţean nu s-a infectat. A urmat perioada concediilor, de unde multe cadre medicale s-au întors contaminate, apoi răspândirea comunitară, pe care o vedem acum. Cele mai multe cadre medicale s-au infectat în comunitate, nu în spitale, unde într-adevăr se confruntă cu riscuri mari, date fiind uzura şi numărul tot mai mare de pacienţi, dar care nu de doctori a fost cauzat.

De la 90% la 25%

- Orădenii îşi amintesc că aţi fost şi viceprimar, secondându-l pe Ilie Bolojan la începutul primului mandat. Ce v-a făcut să renunţaţi atunci la spital pentru oraş? Şi de ce v-aţi întors la administrarea spitalelor?

- În sondajele din 2008, prioritatea nr. 1 declarată de orădeni a fost o asistenţă medicală de calitate. Administraţia Bolojan şi-a însuşit acest obiectiv. Oradea a fost oraş-pilot pentru descentralizarea spitalelor prin transferarea lor de la Ministerul Sănătăţii, iar apoi a devenit model în ce priveşte rezultatele acestei descentralizări, pentru că modernizarea chiar s-a făcut. În 2008, în sondaje, 90% din opinii plasau sănătatea pe primul loc între priorităţi. În 2016, sănătatea a rămas tot pe primul loc, dar cu 25% din opinii, pentru că o mare parte a problemelor au fost rezolvate şi oamenii au simţit schimbările.

În 2011, când şi Spitalul Judeţean a trecut în grija municipalităţii - Oradea fiind singura reşedinţă de judeţ din România care are nu doar Spitalul Municipal, ci şi Spitalul Judeţean în subordine - s-a creat posibilitatea să ducem la îndeplinire strategia Primăriei de a crea un sistem sanitar cât mai eficient, de calitate şi fără risipă. La sfârşitul acelui an, am cerut să mi se încredinţeze conducerea Spitalului Judeţean, care era în degringoladă, cu 6 milioane euro datorii la furnizori, cu săli de operaţii vechi, cu dotare precară şi fără autorizaţie de funcţionare. Am preluat spitalul în ianuarie 2012 şi am trecut imediat la implementarea măsurilor din strategia Primăriei...

- Ce a însemnat asta, concret?

- Obiectivul nostru a fost să modernizăm spitalele şi concomitent să asigurăm resursă de medici de valoare, pentru că aparatura fără doctori pregătiţi nu înseamnă în sine nimic. Cu fonduri europene, de la Primărie, guvernamentale şi la un moment dat şi din resurse proprii, pentru că în 10 luni am stins datoriile, am început refacerea şi dotarea masivă cu echipamente şi aparatură modernă. La Judeţean s-au făcut, la nivel de secol XXI, 17 săli de operaţie, secţia de Chirurgie cardiovasculară şi chirurgie intervenţională, cea de Gastroenterologie, Urologia, cu cele mai moderne săli de operaţie din ţară şi cu aparat de litotripsie (n.r - pentru "spargerea" pietrelor la rinichi), Oftalmologia a primit aparatură unică în această zonă a ţării, la Neurochirurgie acum se achiziţionează aparat de neuronavigaţie care face ca intervenţiile să fie mai precise, la Oradea se face stentare, în accidentele vasculare cerebrale, de altfel prima tromboliză s-a făcut în România la noi, nu la Cluj sau la Bucureşti... Aş putea enumera foarte multe: la Imagistică, avem două aparate radiologice noi, două CT-uri, două RMN-uri, mamograf digital, etc.

Toate aceste dotări trebuie folosite de un personal de înaltă calificare, aşa că am asigurat pregătirea medicilor la standardele ridicate, au fost trimişi la supraspecializări nu doar în centrele universitare mari din ţară, ci şi în SUA, în Germania, în Franţa...

"Pandemia nu ţine spitalele în loc"

- Ce alte proiecte aveţi acum în derulare la Judeţean?

- Dotarea şi modernizările au continuat şi acum, pandemia nu ţine spitalele în loc. Cele mai importante sunt noua UPU, cu termen de predare în primăvara anului viitor, dar va fi gata cel mai probabil săptămâna aceasta, fiind cea mai modernă din România atât ca edificiu, cât şi ca dotări, plus noua secţie de Ginecologie de la Maternitate, care va fi gata în câteva zile, laboratorul de medicină nucleară, care va fi gata în decembrie, laboratorul robotizat de analize, primul de acest fel în sistemul spitalicesc public din România, care va fi capabil să realizeze în 45 minute depistarea a 22 de virusuri, inclusiv al gripei şi Covid. Aş mai putea adăuga foarte multe, dar mai spun doar despre proiectul viitorului spital de Pneumologie şi Infecţioase, cu 280 paturi, cu saloane cu presiune negativă pentru stoparea răspândirii virusurilor, cu ambulatoriu, Imagistică şi ATI proprii.

- În starea de urgenţă, când guvernele supralicitau pentru echipamente din China, Oradea a reuşit două transporturi la preţuri foarte bune, dar cu toate astea achiziţia a fost contestată de activiştii USR. Nu v-a venit să lăsaţi totul baltă?

- Bineînţeles că am rămas cu un gust amar văzând cum oameni care în viaţa lor n-au realizat nimic au bagatelizat o reuşită importantă. Dar am mers înainte. De altfel, pentru mine cel mai important a rămas nu faptul că toate instituţiile de control au confirmat că achiziţia a fost corectă din toate punctele de vedere, ci că toate cadrele medico-sanitare au avut echipamente de protecţie şi absolut nimeni nu a contestat calitatea lor. Asta ca să nu mai spun că am recuperat şi sumele cheltuite atunci din bugetul spitalului şi din cel al Primăriei, în baza unor proiecte europene de 6 milioane euro pentru Spitalul Judeţean şi de 3 milioane pentru Municipal.

"Nu în spitale se câştigă războiul anti-Covid"

- Situaţia epidemiologică este acum mult mai proastă decât în primăvară. Nu vă e teamă de momentul în care nu vor mai exista locuri în spitalele din Bihor pentru pacienţii Covid? Sau de cel în care nu vor mai fi paturi la ATI?

- Strategia adoptată ne-a ferit până acum de asemenea scenarii. Din martie am lucrat fără oprire la îmbunătăţirea sistemului pentru bolnavii Covid. Gândiţi-vă că atunci Municipalul avea doar 15 paturi ATI, acum are 35, complet dotate, iar la Judeţean am creat o secţie ATI intermediară pentru pacienţii infectaţi, cu încă 10 paturi. Avem în conservare alte 10 aparate de ventilare şi mai avem şi alte variante, inclusiv cu noi unităţi anti-Covid, dar sperăm ca noile restricţii adoptate până acum să facă aşa încât să nu fim nevoiţi să le folosim. Eu tot repet: războiul împotriva Covid nu în spitale se câştigă, ci pe stradă, la locurile de muncă, în pieţe, în magazine, în familii, purtând masca de protecţie, păstrând distanţa şi igiena. Dacă vrem să evităm noi restricţii, şi oricum sunt destule deja, ar trebui să respectăm regulile.

- Un alt partid, Pro România, promite că, dacă va fi votat, va asigura testarea gratuită "pentru absolut toţi românii". E posibil? Este eficient?

- Eu zic că nu, pentru că orice testare este valabilă 72 de ore, nemaipunând la socoteală că poţi fi testat în perioada de incubaţie, când testele nu sunt relevante. Din experienţă, cred că testarea în masă sau în grup este utilă doar ţintită pe grupuri expuse, şi nu atunci când toată lumea umblă peste tot şi oricum.

"Finanţăm spitale leneşe"

- La prezentarea candidaţilor PNL Bihor pentru alegerile parlamentare spuneaţi că vreţi să intraţi în Senat pentru a contribui la "corectarea lacunelor din legislaţia privind domeniul sanitar". Care ar fi cele mai importante?

- Una se referă la finanţarea spitalelor. Pe legea actuală, CAS practică un mod de calcul eronat pentru plata prestaţiilor spitaliceşti. Practic, plăteşte spitale pentru simplul fapt că au paturi, fără a recompensa performanţa, de pildă reducerea duratei de spitalizare şi creşterea numărului de pacienţi trataţi datorită creşterii nivelului de tehnologizare şi pregătirii medicilor. O altă problemă care mă preocupă e posibilitatea ca spitalele să formeze consorţii pentru a-şi creşte eficienţa, alta sistemul de salarizare a personalului în funcţie de competenţe şi de volumul de muncă, pentru că acum un chirurg din Oradea cu 3 operaţii complexe pe zi e plătit la fel ca un chirurg din Calafat cu 3 operaţii simple într-o lună.

Pe de altă parte, e nevoie de reformarea întregului sistem sanitar, nu doar a celui spitalicesc, pentru că medicina de familie este în urmă, ea trebuie să fie sprijinită şi să preia sarcinile primare, pentru ca bolnavii să nu ajungă la spital târziu şi în stare gravă.

- Ce ar trebui făcut cu Direcţiile de Sănătate Publică? Modernizate sau, cum zic alţii, desfiinţate?

- Trebuie păstrate, dar modernizate. De exemplu, acum în pandemie ar fi trebuit să aibă propriile analizoare PCR pentru testarea pe anchetele epidemiologice, nu să facă spitalele analizele pentru aşa ceva. La fel, trebuie să aibă laboratoare de sănătate publică pentru orice epidemie, iar personalul să fie calificat, nu doar să umple organigrame.

- Ce credeţi că e de făcut în privinţa CAS? Deocamdată, are probleme cu programele informatice în validarea prestaţiilor medicale, în gestionarea şi decontarea reţetelor...

- Şi la CAS trebuie reforme, categoric, şi nu doar pentru modernizarea instrumentelor, ci şi a modului de lucru. De exemplu, în prezent CAS finanţează spitale pentru că acestea au nevoie de bani, pur şi simplu, sau pentru a da satisfacţie unor politicieni zonali, nu pentru că pacienţii au nevoie de ele şi pentru că le-ar satisface nevoile. E mult populism în prezent, finanţăm spitale leneşe, în loc să finanţăm performanţa şi tendinţa spre performanţă.

"M-aş vaccina mâine..."

- Bihorenii care vă apreciază ar fi înclinaţi să vă voteze, dar unii poate ar prefera să conduceţi în continuare spitalele, până trece pandemia. Ce le transmiteţi?

- Le transmit că nu au motive să aibă emoţii, pe de o parte pentru că legătura mea cu spitalele din Oradea nu se va întrerupe, pe de alta pentru că permanent am lucrat în echipă. Dar merg în Parlament să pledez pentru ca sistemul sanitar din întreaga ţară să fie aşezat pe principii sănătoase. Repet, asta nu înseamnă nici pe departe că mă rup de spitalele din Oradea, ci că la conducerea lor vor fi colegii cu care am lucrat de atâţia ani, cărora le stau la dispoziţie şi cu sfaturi, dacă vor avea nevoie, şi cu sprijin, de care sigur vor avea nevoie.

- Săptămâna trecută, o companie farmaceutică a anunţat că începe producţia primului vaccin anti-Covid. V-aţi vaccina? Şi ce atitudine veţi avea faţă de vaccinări în general, în condiţiile în care mulţi români refuză această metodă simplă de prevenire a bolilor contagioase? Veţi pleda pentru obligativitatea lor?

- Da, sunt doctor şi declar că dacă mâine ar fi vaccinul anti-Covid în Oradea m-aş vaccina, pentru că un vaccin este singura modalitate eficientă împotriva infecţiilor. Când eram student, am văzut un tânăr de aceeaşi vârstă cu mine, care a făcut poliomielită, o infecţie provocată tot de un virus, şi era dependent de aşa-numiţii "plămâni din fier", un tub în care trebuia să stea permanent ca să poată respira. Mă întreb: oare nu era mai bine să fie vaccinat? Mai mult ca sigur ar fi trăit şi acum. Antivacciniştii, zic eu, comit adevărate crime incitând oamenii să nu aibă încredere în ştiinţă.

Comandat de PNL Bihor, realizat de SC Bihor Media SRL, cod mandatar financiar 11200025