Dr. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Judeţean de Oradea: "Pacienţii au cam renunţat la trenul de Cluj"

Conduce de patru ani cel mai mare spital din Bihor, cu 1.800 angajaţi şi încă 200 medici rezidenţi, iar dacă în 2012 unitatea avea datorii de 20 milioane lei, în prezent e pe plus cu 14,5 milioane lei. Secretul redresării, spune dr. Gheorghe Carp, a fost aplicarea în paralel a două tipuri de măsuri, pentru eliminarea risipei şi pentru continua îmbunătăţire a dotării.

Ele au permis creşterea gamei de servicii medicale şi, implicit, a încasărilor financiare, pe de o parte, şi a satisfacţiei pacienţilor, pe de alta. În interviul acordat BIHOREANULUI, managerul Spitalului Judeţean anunţă lucrări spectaculoase, unele începute fără niciun fel de mediatizare, altele programate să fie pornite în această vară, la finalul cărora spitalul construit acum aproape 32 de ani va arăta şi, mai ales, va funcţiona radical diferit.

- La Spitalul Judeţean sunt dislocate în prezent utilaje de construcţii şi se fac lucrări în corpul de clădire B, dinspre strada Doja. Care e scopul lor?

- Aş începe referindu-mă la o problemă de notorietate, cea a ascensoarelor. În 2012, spitalul avea trei lifturi pentru persoane, complet uzate fizic şi moral. Am instalat două ascensoare noi, pentru urgenţe, cele exterioare, iar acum am început înlocuirea celor trei vechi interioare. O parte din fierătaniile pe care le vedeţi spre stradă sunt materialele rezultate din dezmembrarea lifturilor vechi. Unul a fost deja înlocuit, iar cel nou e funcţional, următorul va fi în 2-3 săptămâni, iar al treilea în 4-5 săptămâni. Toate sunt de ultimă generaţie, iar finanţarea achiziţiei şi montajului am asigurat-o din fondurile proprii. Au costat cam 60.000 euro bucata.

În corpul B se lucrează la amenajarea unui Centru de Gastroenterologie de urgenţă, unde se vor face intervenţii chirugicale minim invazive în hemoragiile digestive superioare, care înainte se operau clasic, asta pentru că dacă acum 7 ani aveam un singur endoscop, în prezent avem 7. Va creşte precizia intervenţiilor şi se vor reduce durata lor, riscurile de infectare şi perioada de recuperare a pacientului. Al doilea şantier are ca scop amenajarea blocului operator al Urologiei, cu trei săli de operaţii, plus una pentru litotripsie extracorporală (n.r. – spargerea pietrelor la rinichi pentru eliminarea lor naturală, fără operaţie).

- Există un proiect şi pentru extinderea Unităţii de Primire a Urgenţelor...

- Practic, Spitalul Judeţean se extinde considerabil. În primii ani, UPU avea 25.000 prezentări (n.r. – de pacienţi) anual, în 2016 am avut 150.000, în acelaşi spaţiu. Deci proiectul e absolut necesar, pentru a extinde spaţiul cu aproape 1.000 metri pătraţi. Se va construi pe amplasamentul unde opresc acum ambulanţele. UPU va fi dotat cu un CT propriu, dar vrem ca pe banii spitalului să facem şi un etaj unde să funcţioneze un laborator robotizat, o farmacie cu depozit şi o staţie centrală de sterilizare. Proiectul valorează 4 milioane euro, din care 1,5 milioane de la Banca Mondială, iar restul din fondurile noastre. Studiul de fezabilitate a fost făcut deja, în aprilie va fi licitată proiectarea, iar în august cred că vom începe lucrările propriu-zise.

Plângeri mai puţine, mulţumiri mai multe

- După ce Primăria a preluat spitalul, s-au făcut modernizări radicale, fapt sesizat inclusiv de medicii din ţară care l-au vizitat. Cât se reflectă ele în creşterea calităţii serviciilor medicale?

- Calitatea a crescut, cert, ca urmare spitalul a fost inclus în programe naţionale, de pildă în cele pentru traume, cardiologie intervenţională, gastroenterologie endoscopică, neurologie (acum facem un centru Stroke), transplanturi, terapie intensivă. Recent am achiziţionat un microscop pentru neurologi şi vrem şi un sistem de neuronavigaţie. Banii ce revin spitalului prin aceste programe de la Minister pot fi folosiţi doar pentru materiale şi medicamente, dar pe noi ne degrevează de anumite cheltuieli. Am folosit şi fonduri nerambursabile foarte bine, de pildă cu fonduri UE, de la Primărie şi din bugetul propriu am modernizat toate cele 13 săli de operaţii. Nu facem modernizări de dragul de a le face, fireşte, ci pentru că fără dotări medicii, oricât ar fi de pricepuţi, sunt limitaţi. De altfel, toate achiziţiile se fac la propunerea unor grupuri de lucru formate din medici, condiţia fiind ca apoi toate achiziţiile să se vadă în performanţă. A crescut, deci, şi puterea, dar şi nivelul profesional, şi responsabilitatea medicilor.

- Dar numărul plângerilor de la pacienţi a scăzut?

- Nu numai că a scăzut numărul sesizărilor, de pildă anul trecut au fost doar patru, ci primim tot mai multe mulţumiri de la pacienţi. Reclamaţii au fost la Obstetrică-Ginecologie şi Chirurgie, mulţumiri foarte multe, cu zecile, tot pentru Chirurgie, pentru Terapia Intensivă, Neurochirurgie... Pacienţii, de altfel, au cam renunţat la "trenul de Cluj". 

- Întărirea corpului medical are loc inclusiv prin recrutarea unor specialişti din ţară şi chiar din străinătate. Ce le oferiţi în plus, pentru a alege Oradea?

- Pe lângă dotarea tot mai bună şi încrederea pe care le-o acordăm, le oferim posibilitatea să se perfecţioneze, sunt trimişi în centre universitare mari din ţară şi în străinătate, inclusiv în SUA, mai ales pe specializările deficitare sau suprasolicitate, cum sunt Cardiologia Intervenţională, Terapia Intensivă, Chirurgia... În plus, Primăria le oferă locuinţe de serviciu, numărul acestora urmând să crească prin construirea unui bloc tip ANL la Spitalul Municipal.

- Cât este de afectat Spitalul Judeţean de emigrarea medicilor şi asistentelor?

-  De când sunt director au plecat doar ginecologi în privat, în rest au venit medici. Dar la Ginecologie era o situaţie aberantă. Pe fondul scăderii natalităţii aveam un necesar de 16-17 medici şi numărul era dublu, acum avem 21 medici, cu tot cu cei integraţi clinic. În rest, au venit medici din Bucureşti, Cluj, din Marea Britanie, Germania şi Danemarca.

Ministrul a promis ajutor

- Ministerul Sănătăţii e condus acum de un predecesor al dvs, Florian Bodog. Aţi avut vreo discuţie cu acesta de când a preluat funcţia?

-  Acum patru săptămâni am fost la dânsul cu domnul primar Bolojan, i-am expus planurile de dezvoltare a spitalului şi a promis că ne va ajuta - sperăm să se şi concretizeze - pentru extinderea UPU cu supraetajarea, plus o construcţie pentru a muta ambulatorul şi administraţia lângă spital.

- Ministrul spunea acum două luni că va asigura dotarea cu un al doilea accelerator liniar de particule Centrul Oncologic de la Municipal. Cât credeţi în această promisiune, dat fiind faptul că aceste echipamente se defectează inclusiv în marile centre universitare, care au nevoie mare de înlocuirea lor?

- Oradea ar avea nevoie de trei acceleratoare, Ministerul Sănătăţii promite de 5 ani un al doilea pe lângă cel achiziţionat de noi, mai ales că de la început am amenajat două buncăre. Am convingerea că domnul ministru se va ţine de promisiune. Există tendinţa de a repartiza oraşelor care nu sunt mari centre universitare acceleratoare neechipate complet, dar am cerut un accelerator vârf de gamă şi complet.

– Asta înseamnă, implicit, revizuirea proiectului strategic al Consiliului Judeţean, care includea achiziţia celui de-al doilea accelerator?

- Este în funcţie de decizia Ministerului. Repet, ni se tot promite de 5 ani şi nu s-a făcut nimic. Noi am vorbit cu dl preşedinte Pasztor Sandor şi ne vom întâlni săptămâna viitoare să discutăm o variantă B.

Nu acceptăm oameni slab pregătiţi

- Care e poziţia dvs faţă de refuzul Ministerului de a deschide concursurile pentru şefia spitalelor universitare, cum e şi Judeţeanul, aşa încât să poată concura şi alte persoane decât cele "agreate" de universităţi?

- Eu cred că absolvirea unui curs de management sanitar nu garantează nimănui că va fi un bun manager de spital. Poţi fi economist ori jurist foarte bun, şi manager de spital catastrofal. Acest lucru e valabil şi în cazul medicilor. Ca să fii bun manager, prima condiţie e să înţelegi sistemul, care poate fi reformat numai din interior; cine a încercat din exterior a înregistrat de obicei eşecuri. Managementul de spital e o meserie pentru care ar trebui făcută pregătirea într-o instituţie de învăţământ superior. În principiu, eu cred că ar trebui să fie deschise toate concursurile.

- Cine conduce Spitalul Judeţean? Ce influenţă are Primăria, cât contează Universitatea în numirea şefilor de secţii şi în alte decizii? Mai funcţionează integrarea clinică, care "fentează" concursurile pentru medici?

- Fără Primărie, am spus-o şi repet, nu se putea face nimic, pentru că Primăria imprimă o politică de dezvoltare a spitalelor coerentă şi asigură cofinanţarea. În ce priveşte Universitatea, din păcate nu e în situaţia să ne poată ajuta, fiindcă nu are bani. În ultimii 10 ani spitalele nu au beneficiat în niciun fel de sprijinul Facultăţii de Medicină şi al Universităţii din acest motiv obiectiv, dar şi din motive subiective, pentru că, deşi avea posibilitatea să elaboreze proiecte pentru dezvoltarea spitalelor, vechea conducere a preferat proiecte în alte domenii. Deci în prezent spitalele sunt mai în măsură să ajute Facultatea decât invers. Din fericire, ne achităm de obligaţia asta foarte bine, şi mai nou constatăm că sunt absovenţi care nu mai pleacă în centrele mari, ci preferă să-şi facă rezidenţiatul şi să rămână aici. De altfel, pentru pregătirea studenţilor vrem să facem şi un amfiteatru în spital.

Pentru integrarea clinică în spital, un cadru didactic universitar trebuie să aibă o recomandare din partea Facultăţii şi Universităţii, dar asta nu înseamnă că e integrat automat, ci în funcţie de necesarul spitalului, de pregătirea respectivului, care susţine un interviu, iar dacă nu corespunde nu e integrat. Pentru şefii de secţii e necesară o hotărâre a Senatului Universităţii, dar nu le garantează promovarea, pentru că vor da examen şi depind de acceptul managerului spitalului şi de avizul Primăriei. În concluzie, nu acceptăm oameni slab pregătiţi doar pentru că sunt cadre didactice.

Cine te trage de mânecă?

- Deşi confortul a crescut, există nemulţumiri ale bolnavilor legate de calitatea hranei, de refularea apei din canalizare în băi... Ce le transmiteţi?

- Eu n-am auzit nicio nemulţumire cu privire la hrană, sunteţi primul care îmi spune aşa ceva. Dar probabil nu pentru toţi pacienţii e ca la mama acasă, cu rântaş... Problema refulării apei din canalizare, însă, e reală. Vine din lipsa de profesionalism din perioada când s-au refăcut spaţiile de cazare, prin 2009-2010, pentru că în loc să se înceapă cu infrastructura de instalaţii s-a început cu băile. E adevărat, nu erau grupuri sanitare în fiecare salon şi au trebuit făcute, dar scurgerea este legată la canalizarea pluvială, de aceea la debite mari sunt refulări. Va trebui să facem canalizare separată, fără coturi, fără gâtuiri, deja avem proiectul pregătit.

- O altă restanţă este heliportul spitalului. De ce nu e folosit nici acum?

- Acum trei săptămâni ne-a auditat o echipă de la Autoritatea Aeronautică Română, care şi-a dat avizul pozitiv după anumite conformări deja făcute, de pildă la instalaţiile pentru stingerea incendiilor, şi aşteptăm ultima semnătură pentru a-l folosi. Aş vrea să înlătur povestea că ar fi inutilizabil din cauza unor curenţi provocaţi de elice care, întorşi din ziduri, ar răsturna elicopterele, fiindcă nu e adevărată. Experţii ne-au explicat că un elicopter poate fi dezechilibrat dacă s-ar forma curenţi pe o suprafaţă dublă faţă de diametrul elicei, ceea ce înseamnă 20 metri, or heliportul nostru are laturile de 40 de metri.

- Tot o restanţă pare şi proiectul unificării spitalelor în vederea realizării de economii la achiziţia de medicamente, consumabile şi echipamente. De ce nu se mai aude nimic despre el?

- Nu s-a renunţat la idee, se lucrează la cele mai bune variante, pentru că este una dintre cele mai viabile soluţii, dar decizia aparţine Consiliului Local.

- Cum vă înţelegeţi cu Dacian Palladi, city-managerul însărcinat să coordoneze activitatea spitalelor? Ce intenţionează să schimbe la Judeţean?

- Dacian Palladi e un munte de bune intenţii, vrea să îmbunătăţească sistemul, dar din păcate încă nu-l înţelege. Colaborăm foarte bine, nu avem disensiuni, din contră, îl consider un om foarte bine intenţionat.

- Mai face primarul Ilie Bolojan inspecţii inopinate prin spital?

- Mie mi se pare chiar lăudabil ca un primar să se preocupe aşa mult de spitale, iar dl Bolojan are preocuparea asta încă de când era prefect. Anul trecut, de pildă, mi-a spus despre repararea lifturilor, pe când ne pregăteam de înlocuirea lor, ceea ce se şi întâmplă acum. E bine să te tragă de mânecă cineva din când în când, pentru că altfel există pericolul automulţumirii. Întrebarea e cine te trage de mânecă? Bolojan, care a făcut multe pentru reformarea sistemului sanitar local, are această îndreptăţire.