Dr. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Judeţean din Oradea: „Unii medici sunt plătiţi prea mult”

După ani întregi de investiţii însumând zeci de milioane de euro, în cea mai mare unitate spitalicească din judeţ se derulează şi în prezent proiecte de anvergură, a căror valoare depăşeşte suma de 13 milioane euro. Cu ce rezultate, explică managerul Gheorghe Carp, care pune în faţă altă „statistică”, despre numărul vieţilor salvate.

Manager vechi, care a condus înainte şi Spitalul Municipal, doctorul Carp este perceput, mai în glumă, mai în serios, drept „ministrul Sănătăţii din Bihor”, ipostază din care face şi câteva dezvăluiri: a propus, de pildă, oficial Ministerului Sănătăţii ca salarizarea medicilor, majorată aproape la nivel occidental, să fie diferenţiată după performanţe. La Judeţean, recunoaşte managerul, sunt medici care ating excelenţa, dar şi unii care doar se prezintă la serviciu, irosind, practic, dotările pe care le au la dispoziţie...

S-a dublat complexitatea cazurilor

- Recent, la vizita ex-premierului Viorica Dăncilă şi fostului ministru al Sănătăţii Sorina Pintea, aţi stârnit nedumerire, ca liberal, zicând că în mandatul acesteia Spitalul Judeţean a primit cel mai mare sprijin de la Minister. Cum se explică asta, când Bihorul a avut trei miniştri - Cseke, Ritli şi Bodog?

- Cei trei miniştri bihoreni au încercat să ajute după puterile lor, dar în mandatul doamnei Pintea am primit un milion de euro anul trecut, iar anul acesta 18 milioane lei, plus un RMN. Nu putem să nu-i recunoaştem meritul de a ne fi sprijinit fără să ţină cont de culoarea politică a managerului spitalului şi a primarului municipiului. Şi aşa e corect.

- Ce dotări au fost făcute anul acesta la Judeţean? Asigură ele premisa ca pacienţii să aibă servicii medicale de calitate crescută?

- Chiar ieri am văzut o statistică care arată că în urmă cu 8 ani, când am venit eu director, Indicele de Complexitate Medie a cazurilor era 1,06, acum este 1,90, deci aproape s-a dublat complexitatea cazurilor pe care le tratăm. Asta ar fi fost imposibil fără dotările care de atunci se fac permanent. Acum 8 ani nici nu speram să avem Chirurgie Vasculară, or luna asta am avut prima operaţie pe cord deschis după centrele tradiţionale din ţară - Bucureşti, Târgu Mureş, Cluj, Iaşi, Timişoara. Avem un Laborator de Gastroenterologie intervenţională unde se tratează hemoragii digestive prin endoscopie, Centrul Stroke, pentru accidentele vasculare cerebrale, singurul, cred, acreditat în România. La noi s-a făcut prima tromboliză în România, nu la Bucureşti, nici la Cluj ori la Timişoara.

Avem cea mai bine pusă la punct secţie de Urologie din Transilvania, dacă nu cumva din toată ţara. La Cardiologia Intervenţională, în 2012 am avut 4 manopere, anul trecut 1.800, deci sute de vieţi se pierdeau dacă nu făceam dotări. Acum niciun pacient care are nevoie de stentare nu mai trebuie să plece din Oradea. Recent s-a instalat al doilea mamograf digital, cel mai performant din lume, cu tomosinteză, pentru depistarea precoce a cancerului de sân, una din cele mai frecvente afecţiuni neoplazice în România.

O premieră în Transilvania este înfiinţarea Centrului de Neuroradiologie Intervenţională, care va funcţiona de anul viitor cu un aparat unic în ţară, un angio-CT, astfel încât o serie de tumori, şi nu numai de la nivelul creierului, ci şi de la nivelul ficatului şi rinichiului, vor putea fi tratate mult mai eficient şi neinvaziv, astfel încât vindecarea să aibă şanse sporite, recuperarea să fie mai rapidă, iar pacientul să nu mai fie supus unor tratamente de lungă durată cu citostatice.

- În ce măsură investiţiile în echipamente sunt dublate de cele pentru pregătirea personalului?

- Perfecţionarea personalului nostru se face în baza unor colaborări pe care le avem cu spitale din SUA (de exemplu Pensacola), Franţa (Clermont Ferrand), Ungaria (Debreţin) şi din România, iar procesul e permanent. În permanenţă avem medici care urmează cursuri de supraspecializare.

Excelenţă şi carenţă

- În ce specialităţi există performanţă, dacă există, la Spitalul Judeţean? Care sunt deficitare?

- S-o luăm pe nivele. La etajul I avem Gastroenterologia, cu cel mai modern laborator intervenţional din vestul ţării, şi Urologia, care dezvoltă o nouă specializare în România, Uroginecologia. La II - Cardiologia Intervenţională şi Cardiologia Vasculară, la III – Terapia Intensivă, cu medici care au supraspecializare în anestezia de chirurgie cardiovasculară, în neurochirurgie, în neurologie. La IV - Chirurgia generală, cu laparoscoape noi 3D în fiecare sală, cu săli de operaţii cu flux de aer laminar, cu sisteme de transmitere video în direct. La etajul V, Ortopedia a ajuns la protezări de şold şi de genunchi într-un ritm care şi pe mine mă uimeşte. La VI avem Neurochirugia, cu medici tineri care au la dispoziţie inclusiv microscoape operatorii de ultimă generaţie şi curând vor avea şi un sistem de neuronavigaţie pe care nu şi-l permit decât spitalele foarte-foarte mari. Tot acolo e secţia de ORL şi Chirurgie buco-maxilo-facială, unde avem un conferenţiar venit de la Cluj care se ocupă inclusiv de afecţiuni oncologice. La VIII, Neurologia are rezultate extraordinare în tratarea accidentelor vasculare cerebrale. Toate acestea nu puteau fi realizate decât de medici care dobândesc competenţe suplimentare specializărilor de bază, iar 5-6 secţii pot fi socotite centre de excelenţă. Altele tind să se dezvolte ca atare.

În ce priveşte specializările deficitare, avem una singură, dar din cauza politicii deficitare a Ministerului privind formarea personalului - Chirurgia toracică, pulmonară.

- Cum sunt plătiţi angajaţii?

- Unii medici sunt plătiţi corect, unii prea mult, alţii prea puţin. Un medic specialist are un salariu de aproximativ 3.000 euro pe lună, un medic primar în jur de 3.500. Nu toţi merită aceste salarii. Unora le-aş da triplu, pentru că aduc eficienţă economică şi prestigiu spitalului, alţii se încadrează în medie, dar sunt şi doctori care câştigă peste cât merită, iar asta din cauza legii salarizării, care permite ca toţi să aibă acelaşi salariu indiferent cât şi cu ce rezultate munceşte. De un an am propus Ministerului Sănătăţii să încerce o salarizare diferenţiată, în funcţie de performanţe. Încă n-am primit niciun răspuns. Mie mi se pare aberant să dăm acelaşi salariu şi unuia care îşi face datoria, şi unuia care doar are un loc de muncă.

- Salariile au fost majorate, dar sunt pacienţi care spun că încă se dau „atenţii”. În septembrie, un audit Anti-Bribery Synergy plasa Spitalul Judeţean din Oradea pe locul 12 din cele 235 investigate în România la luarea de mită...

- Şi pe mine m-a surprins, am cerut să ni se aducă la cunoştinţă cazurile incriminate, ca să putem lua măsuri. Bineînţeles, nu ni s-a trimis nimic. Dar şi dvs ştiţi că dacă am avea astfel de probleme, primii care ar afla aţi fi chiar dvs. Dacă dvs n-aţi primit o reclamaţie, noi la fel, şi totuşi apare în statistica unei organizaţii care nu mi-a dat nicio dovadă, eu ce să cred?

- A dezechilibrat majorarea salariilor bugetele spitalelor, obligându-le să scadă cheltuielile pentru echipamente şi medicamente? Sunt situaţii în care pacienţii trebuie să-şi cumpere singuri cele necesare?

- Diferenţele salariale sunt suportate de stat, prin Ministerul Finanţelor, deci altele sunt cheltuielile care creează dezechilibre. De exemplu decontările de la CAS în unele situaţii nu acoperă nici costurile consumabilelor. Anul trecut, cheltuielile pentru o zi de spitalizare au crescut cu 30%, dar finanţarea a rămas aceeaşi. Din acest motiv, anul acesta suntem numai în echilibru financiar, nu mai avem o balanţă pozitivă. În ce priveşte medicamentele pacienţilor, Spitalul Judeţean nu are astfel de probleme. Au fost câteva cazuri în care pentru o altă afecţiune decât cea pentru care a fost internat un pacient nu s-au acordat medicamentele afecţiunii secundare, cronice, dar s-a decontat şi cheltuiala pentru acestea.

„Medicii necesită atenţie şi respect”

- La Spitalul Municipal, unii medici au reclamat criză de medicamente. E o problemă de sistem sau de proastă organizare?

- Spitalul nostru are un farmacist-şef de pus în ramă: anticipează când se anunţă o criză cu un producător sau un furnizor şi propune variante pentru medicamentele generice, cele mai ieftine, cu acelaşi efect terapeutic. Deci n-am avut şi sper să nici nu avem probleme în aprovizionare. În plus, avem o colaborare foarte bună între secţii, farmacie şi serviciul de achiziţii, care probabil în alte spitale nu există, dacă au probleme de acest fel.

- Apropo de Municipal, fostul manager Dacian Foncea şi-a pierdut funcţia fiindcă s-a războit public cu medici şi asistente, acuzându-i de diverse nereguli, de la chiul până la studii clinice „la negru”. Dvs aţi avut de rezolvat asemenea situaţii, cum aţi procedat?

- Şi la Spitalul Judeţean au fost înainte de 2012 diverse conflicte. La primele întâlniri cu medicii, am explicat că dacă se aruncă cu noroi în spital să nu uite niciodată că ei sunt înăuntru. Pe de altă parte, medicii sunt o categorie specială, necesită înţelegere şi respect, altfel nu le poţi cere performanţă. Dacă doctorii, elementul de bază dintr-un spital - că spitale fără doctori eu nu am văzut! - nu sunt respectaţi, bineînţeles că ai o problemă. Eu, ca manager, nu sfătuiesc pe nimeni să satanizeze medicii, pentru că ei fac medicina. Din fericire, cu excepţia acelor episoade de la început, n-am mai avut astfel de probleme. Mai sunt frecuşuri, dar şi ele se rezolvă cu forţa argumentelor, nu a tonului.

- Spitalul Judeţean avea proiecte în comun cu Municipalul, bucătărie comună, laborator comun... Mai sunt de actualitate? Dar ideea unificării celor două?

- Am văzut peste 100 de spitale în Europa şi în SUA. Printre lucrurile posibile şi la noi, cu adaptări bineînţeles, sunt consorţiile spitaliceşti. Am făcut o asemenea propunere pentru spitalele din întregul judeţ, nu doar din Oradea, fiindcă ar fi fost un instrument eficient în dezvoltare, cu mai buna gestionare a resurselor existente. În ce priveşte unificarea spitalelor din Oradea, am discutat-o acum 3-4 ani, dar municipalitatea a considerat, probabil, că ar fi un proces greu şi îndelungat. Noi dorim platforme comune ale celor două spitale din Oradea, mai ales că Judeţeanul are în derulare un proiect cu fonduri europene pentru un laborator robotizat care poate acoperi nevoile tuturor spitalelor din tot judeţul, la costuri mult mai mici. De altfel, acest laborator îl vom pune şi la dispoziţia Spitalului Municipal, mai ales că acum e într-o situaţie financiară mai deosebită. Concluzionând, municipalitatea va decide dacă şi când se va face unificarea.

Heliportul a salvat vieţi

- La Judeţean e în plină extindere clădirea UPU. Cum vor fi gata lucrările şi care vor fi câştigurile?

- Nu acesta e cel mai mare proiect în derulare, ci cel pentru reabilitarea energetică a spitalului, în valoare de 9 milioane euro, ceea ce presupune termoizolarea, înlocuirea ferestrelor şi uşilor, montarea de celule fotovoltaice, pompe de căldură, recompartimentări, introducerea în saloane a ventiloconvectoarelor, care vara asigură răcoare şi iarna căldură, înlocuirea tuturor cablurilor şi a unor lifturi cu altele cu consum redus de energie. Al doilea proiect mare este extinderea UPU - 1,5 milioane euro, prin Ministerul Sănătăţii şi Banca Mondială, iar deasupra UPU, ceea ce va costa mai mult, cu finanţare de la Primărie, va fi un etaj pentru laboratorul robotizat, staţia de sterilizare, cu cele mai moderne aparate, şi farmacia digitalizată. La etajul II vor fi vestiare pentru studenţi şi un amfiteatru cu 150 locuri care va fi pus la dispoziţia Facultăţii de Medicină şi Farmacie. Un alt proiect în pregătire vizează refacerea sălilor de operaţii la Maternitate şi mutarea unei secţii de ginecologie şi a Terapiei Intensive din clădirea veche, în curs de retrocedare către Comunitatea Evreiască. În plus, vom mai achiziţiona şi un Spect-CT, pentru scintigrafii.

- Dar cu staţionarul vechi, vizavi de Crişul, ce se va întâmpla?

- Acolo, cu excepţia Dermatologiei, secţie de-a noastră, clădirea e ocupată cu secţia de Infecţioase a Spitalului Municipal. Ce se va întâmpla acolo e decizia Primăriei.

- Cât de util s-a dovedit heliportul dat în folosinţă acum trei ani?

- Unii specialişti de Facebook prevesteau adevărate cataclisme, dar funcţionează foarte bine, cu una-două aterizări-decolări pe zi, ceea ce înseamnă cel puţin 2.000 pacienţi care au fost trataţi mai rapid. Unora chiar le-au fost salvate vieţile.

- Un proiect întârziat e cel strategic pe sănătate al Consiliului Judeţean, care între altele prevede conectarea spitalelor din Bihor printr-un sistem de telemedicină...

- Noi din 2016 am insistat ca acest proiect să fie cu adevărat strategic, aşa că, luând în considerare incidenţa afecţiunilor oncologice în judeţ, am vrut ca partea cea mai importantă a viitoarelor dotări să fie direcţionate către Centrul Oncologic. Dar în mare măsură sunt ajutate şi spitalele din Aleşd, Salonta, Beiuş şi Marghita, cu aparate radiologice digitale şi ecografe performante, toate urmând să fie conectate printr-un sistem de telemedicină la Spitalul Judeţean. Asta va permite interpretarea rezultatelor radiologice şi ecografice de la distanţă, pentru stabilirea celor mai potrivite soluţii terapeutice, în condiţiile în care spitalele din judeţ nu au cum să asigure linii de gardă în toate specialităţile. Deocamdată, au fost lansate licitaţii pentru achiziţionarea aparatelor.

„La noi infecţiile se raportează”

- O mare problemă a pacienţilor şi rudelor este lipsa unei parcări adecvate. Există un proiect pentru una cu cinci niveluri, în valoare de 7,7 milioane euro. Când va fi pus în aplicare?

- Din ce ştiu, luna viitoare Consiliul Local se va pronunţa pentru exproprierea caselor din vecinătatea spitalului, aşa încât la primăvară să înceapă lucrările şi într-un an să fie gata.

- O temă de interes este cea a infecţiilor spitaliceşti, specialiştii acuzând spitalele din întreaga ţară că ascund adevărul sub preş, neraportându-le. Cum e la Judeţean?

- Este cea mai mare prostie să ascunzi o infecţie nozocomială. La noi regula e să fie raportate, cei care nu ar respecta-o riscă să fie sancţionaţi, dar la noi n-a fost cazul în ultimii ani.

- În ce măsură simţiţi concurenţa sistemului privat? Spitalul Pelican tocmai şi-a pus la lucru un robot chirurgical Da Vinci...

- Pentru acel robot pacienţii plătesc, pentru că de la ei se recuperează investiţia. Subliniez că nu suntem duşmanii sistemului privat, dar menirea noastră este să oferim pacienţilor servicii similare fără coplată. Deocamdată, utilizarea unui robot chirurgical la noi este exclusă, doar costurile consumabilelor pentru o operaţie fiind de peste 1.000 euro, sume care nu sunt decontate de CAS.

- Din când în când, serviciile publice, inclusiv spitalele, se dovedesc nepregătite pentru diverse situaţii de urgenţă. Spitalul Judeţean poate primi, de exemplu, victime ale unui dezstru? Are stocuri de ser antiviperin?

- Acum 10 ani, când conduceam Spitalul Municipal, făcusem o înţelegere cu furnizorul de ser antiviperin ca atunci când se apropia termenul de expirare să returnăm cele câteva doze pe care le ţineam în stoc şi să luăm altele. Aceeaşi politică o are şi Spitalul Judeţean, de constituire şi împrospătare a stocurilor. În ce priveşte situaţiile ipotetice de accidente colective, am văzut la Linz (Austria) un spital pe jumătate gol, dar 100% funcţional, tocmai pentru astfel de situaţii. În România, însă, nu cred că statul îşi permite aşa ceva.

- Care vă este cea mai mare satisfacţie profesională?

- Faptul că municipalitatea sprijină real şi constant dezvoltarea spitalelor din Oradea, iar proiectele care au fost derulate au ajutat la salvarea multor vieţi.