Ca efect al dramei medicului de familie orădean Ştefan Quai, decedat vinerea trecută la locul de muncă, după 15 ore de gardă lucrate neîntrerupt pentru a-şi putea completa pensia modestă, deputatul Florica Cherecheş a făcut miercuri un apel către parlamentarii români să susţină propunerea ca orele de gardă ale medicilor să fie luate în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, iar cei care au făcut gărzi să se poată pensiona, fără penalizare, la 57 de ani în cazul femeilor şi 60 de ani în cazul bărbaţilor.

Decedat la locul de muncă

Deputatul orădean a cerut, printr-o declaraţie politică, măsuri urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei medicilor de familie. „Cer Guvernului să rezolve inechitățile din sistem și să se aplece asupra doleanțelor celor 11.500 de medici de familie, care obțin venituri umilitoare și muncesc până la epuizare ca să răspundă nevoilor pacienților lor”, a transmis Cherecheş.

Intervenţia unui grup de parlamentari din care face parte şi Cherecheş a pornit de la cazul medicului de familie orădean Ştefan Quai, decedat vinerea trecută, la doar 66 de ani, la locul de muncă, după 15 ore de gardă lucrate neîntrerupt. După 35 de ani de muncă, Quai, primul medic de familie înregistrat în Bihor, a fost obligat să efectueze în continuare gărzi pentru a-şi putea completa pensia de 1.280 lei.

„Este inadmisibil ca un medic în Europa anului 2019 să fie obligat să muncească după pensionare pentru a-și putea asigura un trai decent. Cei mai mulți medici de familie nu-și pot permite nici măcar un concediu de odihnă, sau de boală decât în situații grave, pentru că nu au suplinitori, mai ales dacă vorbim de cei din mediul rural”, a susţinut parlamentarul bihorean.

Patru gărzi pe lună

Deputatul bihorean arătat că medicii de familie sunt în paralel manageri ai cabinetului pe care îl conduc „ceea ce le aduce muncă suplimentară într-un sistem exclusiv de birocratic, un mediu lipsit de predictibilitate legislativă şi fiscală”.

La această muncă suplimentară se adaugă şi „frustrările cauzate de un sistem medical informatic care ridică probleme serioase și este disfuncțional în foarte multe cazuri, ceea ce le generează ore suplimentare lucrate de acasă”.

Având în vedere volumul activităţii mulţi medici de familie au preferat să emigreze în occident iar cei rămaşi sunt obligaţi să presteze şi patru gărzi pe lună.

Prizonierii CAS-ului

Florica Chercheş a mai declarat că, deşi în teorie medicii de familie sunt liber profesionişti, în realitate aceştia sunt „prizonierii Casei de Asigurări de Sănătate”, fiind obligați să semneze annual un contract cadru care nu este negociabil și care nu recompensează performanța sau prevenția realizată.

„Singurul criteriu de care depind veniturile unui medic de familie este numărul de pacienți înscriși pe listă, ceea ce duce la aglomerarea cabinetelor medicale, la o atenție scăzută a medicului față de pacient din cauza lipsei de timp și transformarea medicului de familie într-un funcționar public care are sarcina de a elibera adeverințe și trimiteri”, a concluzionat deputatul PNL de Bihor.

Până în prezent numărul medicilor decedaţi în gardă sau din cauza epuizării la nivel naţional se aproprie de 50.