O parte din drapelele de luptă ale Diviziei 11 Infanterie, păstrate în condiţii speciale la Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand din Capitală, au fost aduse la filiala orădeană a instituţiei, unde pot fi văzute, de asemenea, şi replici ale drapelelor regale, cu cifrul suveranilor Carol I, Ferdinand şi Mihai. Prilejuit de împlinirea a 100 de ani de la înfiinţarea marii unităţi şi a 415 de la moartea eroică a lui Mihai Viteazu, evenimentul a fost onorat de un general şi doi colonei în rezervă care au oferit asistenţei frânturi de lecţii de istorie.

Deşi puţini civili, chiar şi dintre cei care "au făcut Armata", cunosc acest detaliu, regulamentele militare prevăd că marile unităţi se sărbătoresc în anii care se împart la cinci. Dincolo de această reglementare, la Oradea anului 2016 este marcată, începând de miercuri, atât trecerea unui secol de la înfiinţarea uneia dintre cele mai glorioase mari unităţi ale Armatei Române, Divizia 11 Infanterie, odată cu intrarea României în Primul Război Mondial ce avea să ducă la Marea Unire şi la împlinirea României Mari, cât şi a 415 ani de la sfârşitul primului voievod unificator al românilor, Mihai Viteazu, prin expunerea la Muzeul Militar a unei părţi din drapelele de luptă ale Diviziei.

Ideea şi demersurile pentru organizarea expoziţiei prin aducerea la Oradea a drapelelor de la Muzeul Militar Naţional din Bucureşti, unde sunt păstrate în condiţii speciale (de luminozitate, temperatură şi umiditate), au avut-o membrii filialelor locale a trei asociaţii militare: Asociaţia Cultul Eroilor Regina Maria, Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere Traian Moşoiu şi Asociaţia Veteranilor de Război, iar joi, la deschiderea ei, au oferit mici lecţii de istorie doi dintre foştii comandanţi ai Diviziei, generalul (r) Mihai Corneliu Lungu şi col. (r) Grigore Bartoş, precum şi col. (r) dr. Constantin Moşincat.

Istorie de glorie

Într-un scurt discurs rostit în faţa Muzeului Militar de pe strada Armatei Române, colonelul Moşincat a evidenţiat întâi chiar particularitatea existenţei unei filiale la Oradea a Muzeului Militar Naţional Regele Ferdinand din Bucureşti, dedicată tocmai centenarei sărbătorite Divizii 11 Infanterie, în condiţiile în care în ţară mai există doar încă una, la Constanţa, "închinată" Diviziei 9 Mărăşeşti.

Din 1974, a existat la Oradea numai un precursor al filialei, în actuala clădire – deşi botezată de atunci ca muzeu militar – existând doar o aşa numită "cameră a tradiţiilor", ca filială muzeală funcţionând abia din 1992, când – cu ocazia celebrării Declaraţiei de la Oradea în casa avocatului unionist Aurel Lazăr – aşezământul militar de aici a devenit o instituţie în toată regula.

Tot înainte de a vorbi despre istoria Diviziei 11 Infanterie, Moşincat a evidenţiat şi precursorul acestei mari unităţi, arătând că atunci când Carol I, întemeietorul României moderne, a fost declarat prinţ înainte de a deveni rege, a primit gradul de locotenent al Regimentului 3 Dorobanţi, unitate care s-a făcut apoi remarcată în Războiul de Independenţă, în bătălia de la Smârdan.

Arătând că Divizia 11 Infanterie a fost înfiinţată din ordinul Regelui Ferdinand în august 1916, când ilustrul om de stat Ion IC Brătiannu l-a convins să intre în primul război mondial împotriva Austro-Ungariei şi Germaniei aşa încât la finele lui să se realizeze Marea Unire, istoricul militar a spus că "despre eroii acestei mari unităţi se poate vorbi mult", deoarece "încă de la constituirea sa a fost mereu pe principalele direcţii de acţiune, de apărare şi ofensive" atât în prima conflagraţie, cât şi în cea de-a doua, motiv pentru care şefii statului, regii României Mari, "au răsplătit-o cu ordine şi medalii, cele mai preţioase fiind chiar drapelele de luptă, decorate cu Ordinul Steaua României, Coroana României şi Mihai Viteazu".

Istorie "cosmetizată"

După introducerea oferită chiar în faţa intrării în Muzeu, în incinta acestuia, în sala principală, unde au fost expuse o parte din drapelele de luptă ale Diviziei 11 Infanterie, muzeograful prof. dr. Mircea Dulca a furnizat explicaţii "tehnice" despre alcătuirea celor opt piese aduse de la Bucureşti.

Potrivit acestora, majoritatea sunt drapele de luptă model 1965, cu stema Republicii Socialiste România, de pe unele ea fiind însă înlăturată în decembrie 1989, ca într-un gest de renegare a istoriei, pentru ca ulterior, prin 1992, să fie refăcută. Între cele opt drapele se află şi ultimul model, din 1994, creat înaintea desfiinţării marii unităţi, care reia tradiţii heraldice de dinainte de 1944, regale, cu acvilă şi o parte din noua stemă a României, în cele patru colţuri, unde înainte se afla "cifrul regelui" (un fel de "monogramă" a lui Carol I, Ferdinand, Carol II şi Mihai), fiind puse însă însemne militare, cu frunze de stejar.

La Muzeul Militar din Oradea se află, totodată, şi replici ale drapelelor de luptă ale Diviziei 11 Infanterie, cu cifrul regal, precum şi una al unui tricolor ce datează din 1873, când pentru prima oară cele trei culori, până atunci dispuse pe orizontală, au fost aşezate vertical, în ordinea albastru-galben-roşu.

"Drapelul de luptă, coroana marii unităţi"

Înufleţit, ca totdeauna, colonelul în rezervă Grigore Bartoş, ultimul fost comandant al Diviziei desfiinţate în 1994, când purta denumirea Divizia 11 Mecanizată Carei, a evocat şi el istoria acesteia, spunând că a fost "una dintre cele mai puternice forţe terestre ale Armatei Române". Pentru ca puţinii civili prezenţi la vernisarea expoziţiei să-şi facă o idee despre această forţă, colonelul Bartoş a arătat că desfăşurată pe şoseaua dintre Oradea şi Cluj, coloana acesteia ar fi ocupat întreaga ei lungime.

La fel, colonelul Constantin Moşincat a ţinut să adauge despre însemnătatea drapelelor de luptă ale marii unităţi, spunând că acestea sunt "coroana marii unităţi în orice armată din lume", iar "fără drapelul de luptă marea unitate nici nu ar mai exista" în nicio armată din lume.

De asemenea, istoricul militar a subliniat şi importanţa devizei inscripţionate de-a lungul timpului pe drapelele de luptă ale Armatei Române – "Nihil sine Deo" şi, apoi, "Onoare şi Patrie" – spunând că acesteau au mobilizat de fiecare dată orice ostaş, de la soldat la general.

Cele opt drapele de luptă ale Diviziei 11 Infanterie vor rămâne expuse la Muzeul Militar orădean până după 25 octombrie, aşa încât expoziţia să fie accesibilă şi grupurilor de elevi care vor dori să le vadă după începerea noului an şcolar.

Până atunci, joi, de la ora 11.00, în sala Traian Moşoiu a Primăriei Oradea, istorici militar şi civili vor conferenţia despre cele două momente sărbătorite în august, centenarul înfiinţării Diviziei şi intrării României în Războiul Marii Uniri, precum şi trecerea a 415 ani de la moartea primului voievod unificator, Mihai Viteazu, în faţa statuii acestuia din Piaţa Unirii urmând, de altfel, să se desfăşoare, după încheierea simpozionului, şi o mică festivitate publică.