Dreptate traficată: O judecătoare de la Tribunal arată cum se cumpără şi se vinde justiţia bihoreană

Justiţia bihoreană a fost marcată anul trecut de un scandal imens, un magistrat de la cea mai înaltă instanţă din judeţ, Curtea de Apel Oradea, fiind trimis în judecată în trei dosare de corupţie. Potrivit DNA, judecătorul Mircea Puşcaş nu-şi tranzacţiona sentinţele ocazional, ci făcuse din justiţie o afacere de durată, în care parteneri îi erau, de ani buni, membri ai lumii interlope şi ai unor grupări de evazionişti.

Inedit e că un alt judecător, chemat să depună mărturie în legătură cu aceste chestiuni în faţa CSM, a lăsat deoparte spiritul de castă, dezvăluind detalii inclusiv despre faptul că unele din combinaţiile lui Puşcaş erau cunoscute de alţi magistraţi, ba chiar şi de şefii instanţelor. Cu ce s-a ales după asta judecătoarea Crina Muntean? A fost acuzată că acţionează "în lesa DNA", ba chiar şi ameninţată.

De trei ori penal

Potrivit DNA Oradea, judecătorul Mircea Puşcaş (foto), acum suspendat de la şefia secţiei penale şi din activitatea de magistrat la Curtea de Apel, este unul dintre cei mai corupţi judecători din instanţele bihorene, iar prestaţia sa de aproape zece ani încoace poate fi considerată trafic de influenţă în formă continuată.

Până în prezent, procurorii anticorupţie au finalizat trei dosare în care Puşcaş a fost trimis în judecată. În primul, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj, magistratul e inculpat alături de comisarul şef Florian Rob, fost şef al Poliţiei Ciumeghiu, care a cerut de la doi hoţi câte 1.000 euro şi o noapte de sex pe care fiica unuia dintre ei s-o petreacă cu judecătorul în schimbul unei sentinţe favorabile. Într-un alt dosar, de pe rolul Curţii de Apel Timişoara, pentru care era cât pe ce să fie arestat, Puşcaş e acuzat că a cerut 50.000 euro de la un afacerist din Marghita care voia să scape de închisoare, acuzat fiind de loviri şi sechestrare de persoane. În fine, în al treilea dosar, trimis tot Curţii de Apel Cluj, e inculpat pentru că a cerut o şpagă de 40.000 euro de la doi traficanţi de ţigări maramureşeni, tot în schimbul unei sentinţe favorabile.

Cu roba-n cui

Pe lângă dosarele penale, Mircea Puşcaş s-a ales anul trecut, la sesizarea aceloraşi procurori, şi cu o sancţiune disciplinară din partea CSM, pentru "manifestări care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei", precum şi pentru "încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii".

Lui Puşcaş i s-a imputat relaţia cu milionarul clujean Liviu Florian, judecat pentru corupţie în dosarul şpăgilor din Vama Halmeu, cu afaceristul orădean Valentin Muntean, pe care îl judeca tot pentru corupţie, sau cu ziaristul Nicolae Pop, inculpat pentru contrabandă cu ţigări, prin intermediul căruia l-a denigrat pe fostul iubit al amantei sale. De asemenea, Puşcaş a încercat să intervină pentru un amic, Nelu Tomşe, arestat pentru un accident cu fugă de la locul faptei, şi a apelat la prieteni interlopi pentru a aplica o corecţie unui ţigan cu care avusese un diferend. Un alt episod descris se referă la modul în care judecătorul a încercat să-şi şantajeze propriul cumnat, pentru ca acesta să păstreze tăcerea despre afacerile lor, apelând la sora amantei sale, ca să-l seducă.

În cele din urmă, CSM a admis doar două acuzaţii, privind relaţiile cu indivizi care aveau dosare pe rolul secţiei penale a Curţii, la conducerea căreia se afla Puşcaş (Muntean şi Pop), celelalte fiind respinse dintr-un motiv tehnic: erau probate cu interceptări din dosarele penale ale magistratului, care nu pot fi probe în acţiunile disciplinare.

Judecător acuzator

Solicitată în octombrie de către CSM să depună mărturie în legătură cu conduita lui Mircea Puşcaş, judecătoarea Crina Muntean (foto), care i-a fost subalternă la secţia penală a Tribunalului între 2003-2009, a întocmit un adevărat rechizitoriu fostului şef, pe care l-a descris ca fiind dezinteresat de datoriile ce-i reveneau, dar manifestând preocupări speciale pentru dosarele ai căror protagonişti îi erau "clienţi". "Era dezinteresat. Când intram cu pârâtul în şedinţă, eu vedeam dosarele, eu dădeam soluţia, eu scriam minutele, şi uneori pârâtul manifesta un interes subit pentru un anumit dosar".

Judecătoarea a povestit şi cazuri concrete. De pildă, în perioada 2005-2007 "pârâtul a intervenit în soluţionarea unei cauze" ce-l viza pe orădeanul Mircea Pocşe, acuzat de evaziune cu petrol, şi judecat de un complet format din Cristina Ţoţu şi Amalia Moraru. Potrivit Crinei Muntean, Puşcaş i-a cerut celei din urmă "să pronunţe o pedeapsă blândă", pentru asta neezitând s-o ameninţe că va face public faptul că soţul femeii, avocat, reprezenta una din firmele în care era implicat Pocşe. În cele din urmă, Moraru s-a abţinut, locul ei în complet fiind luat de Puşcaş, cu rezultatul că Pocşe a beneficiat de o pedeapsă cu suspendare.

Atmosferă neplăcută

Mai grav e că faptele lui Puşcaş erau cunoscute şi de alţi magistraţi, inclusiv de şefii instanţelor, dar degeaba, fiindcă aceştia nu erau dispuşi să facă curăţenie. "În instanţele din Oradea există o atmosferă nu tocmai normală referitoare la comportamentul magistraţilor, la tentaţii de imixtiune în activitatea lor. Nu este o atmosferă recentă, ci durează de mai mult. Prin 2006 am fost singurul magistrat care am încercat să atrag atenţia asupra acestui aspect, dar nu m-am adresat niciodată CSM-ului, întrucât din CSM-ul de atunci făcea parte domnul judecător Groza Gheorghe, preşedintele Curţii de Apel, căruia nu i-ar fi plăcut să ajungă la Bucureşti asemenea atitudini". Chiar şi despre sentinţa blândă obţinută pentru Pocşe, Muntean afirmă că "această chestiune a fost discutată în Colegiul de conducere, dar nu a fost consemnată niciunde şi nu a avut consecinţe".

Situaţia, arăta judecătoarea, s-a perpetuat şi după promovarea lui Puşcaş la Curtea de Apel: "Soluţiile pronunţate de pârât erau revoltătoare, (...) în neconcordanţă cu practica existentă, nu aveau bază legală, în plus mai existau elemente legate de relaţia cu exteriorul a magistratului, mai concret legături cu avocaţi care nu aveau o reputaţie bună, parte din aceştia fiind trimişi în judecată pentru infracţiuni legate de corupţie".

 "Au fost foarte multe denunţuri referitoare la modul în care au fost soluţionate cauzele de către Curtea de Apel, sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă şi cu referire la judecătorul cauzei", a mai adăugat Munteanu, concluzionând că , în prezent, cazul Puşcaş "este privit ca o miză: unii cred că va scăpa, iar alţii că lucrurile încep să se schimbe". "Sunt semnale că unii judecători apreciază că genul acesta de comportament nu mai este acceptat. Există şi semne de nervozitate din partea celor care au avut o conduită similară", descrie magistratul.

La stâlpul infamiei

Deşi declaraţiile date în faţa CSM au fost asumate sub riscul de a fi acuzată de mărturie mincinoasă, gestul Crinei Muntean nu numai că nu a fost considerat exemplar, ci dimpotrivă, magistrata a devenit ţinta unor atacuri publice. Acestea au fost găzduite la finalul anului trecut de site-ul aceluiaşi Nicolae Pop. Judecătoarea fost descrisă ca fiind "bârfitoare şi colportoare", "judecătorul DNA" şi "în lesa DNA", în timp ce la rubrica de comentarii magistrata a fost insultată şi chiar ameninţată cu mesaje precum "Ţine-o tot aşa, că ai trei copii şi nu ştii ce te aşteaptă!".

Solicitată de BIHOREANUL, judecătoarea a refuzat să comenteze atacurile la care a fost supusă ori să furnizeze noi detalii privind traficul de influenţă la care unii colegi magistraţi au cedat sub privirile indiferente ale celorlalţi. "Ce am avut de spus am spus, cu toată răspunderea, în faţa CSM. Nu este potrivit ca amănunte legate de funcţionarea justiţiei să fie comentate şi în presă", a declarat Crina Muntean. Doar că, necomentate, să nu rămână cumva şi îngropate...

Judecătoarea Crina Muntean nu e singurul magistrat orădean care riscă să devină nepopular pentru modul în care îşi face datoria, într-o poziţie similară fiind, tot de la finele anului trecut, şi procuroarea Mihaela Bulzan, de la Parchetul Bihor, căreia i se datorează arestarea fostului adjunct al şefului Poliţiei judeţene, comisarul şef Ioan Brîndaş.

Bulzan instrumenta iniţial un dosar de evaziune ce-i avea ca protagonişti pe orădenii Gyorgy Monica şi Toncz Ştefan, care au prejudiciat bugetul statului cu 12 milioane lei. Treptat, magistratul a descoperit că o "cârtiţă" îi compromitea ancheta, deconspirând percheziţiile şi informând evazioniştii să-şi cureţe urmele. În septembrie, procuroarea a cerut ajutorul colegilor de la DNA Oradea, care aveau să descopere că trădătorul era Brîndaş, el însuşi "investitor" în afacerile cu evazionişti, pe care îi împrumuta cu camătă.

Pentru că a ţinut secret restul anchetei şi discuta doar cu colegii de la DNA, procuroarea a fost acuzată într-o şedinţă de propriul şef, Păunel Galoş, că "destabilizează" Parchetul. Mai mult, acesta i-a şi percheziţionat fişetul, fără a-i cere scuze nici măcar când a aflat că subalterna sa acţiona discret doar pentru a preveni alte scurgeri de informaţii.